Coloana Infinetului - Alina Andrei

(închide fereastra)

Ierburi bune, ierburi rele

Microsoft Romania

Zilele trecute, cultivatorii de plante medicinale din România se plângeau la televizor că sunt falimentari. Se pare că românii nu mai beau ceai de mușețel neaoș, ci îl preferă pe cel din import, ambalat mult mai foto: Gicu Serbanfistichiu și cu un preț umflat cu pompa. La fel se întâmplă și cu sunătoarea, menta, coada șoricelului și toate ierburile care cresc prin curțile bunicilor. În România mai sunt doar câțiva producători importanți de plante medicinale, la Vâlcea, Deva, Alba Iulia și București. Aceștia asigură 40% din piața ceaiurilor de la noi. Mulți vând plante străinilor, care le trimit înapoi spre vânzare, în alte ambalaje și cu prețuri mult mai mari. O confirmă importatorii. Prin urmare mușețelul se tot plimbă de la Cuca Măcăii la Viena, Roma și înapoi.

În decembrie, anul trecut, a fost lansat primul sistem informatic de identificare și gestionare a fondului național de plante medicinale. Acesta se poate găsi la adresa www.plante-medicinale.ro. Portalul conține descrierea unui număr de 420 de specii de plante terapeutice, substanțele conținute, utilizarea lor, informațiile referitoare la cultivarea, recoltarea și procesarea acestora. Aici am aflat că la noi există 69 de specii grupate în 24 de genuri ce aparțin încrengăturii Pteridophyta – pentru cine nu poate pronunța cuvântul, este vorba despre ferigi. Iarba rea, denumită științific ACONITUM TAURICUM Wulf, paralizează terminațiile nervoase periferice și centri bulbari (habar nu am unde sunt acești centri bulbari și care e rostul lor în univers), rărește ritmul respirator. În doze mici reduce bradicardia și hipotensiunea, în doze mari – efect inotrop pozitiv urmat de tahicardie, aritmie și stop cardiac. Fiind foarte toxică, concluzia e ca nu-i bine să te îndopi cu iarbă din aceasta rea, chiar dacă arată cât se poate de nevinovat (are flori mov, e subțire și înaltă).

„Primul simptom al intoxicației constă în furnicături ale buzelor, limbii, gâtului, degetelor de la mâini și picioare, care se extind pe toată suprafața corpului și se schimbă în senzație de furie, angoasă, vertij, miastenie, paralizie, scăderea tensiunii, tulburări vizuale (imagini colorate în galben sau verde). Temperatura corpului descrește repede și se instalează starea de rău, vomă, diaree și diureză. Respirația devine neregulată și bătăile inimii rare și aritmice. Sunt caracteristice durerile intense“. Sunt curioasă dacă a fost folosită vreodată într-un roman polițist.

Altă plantă ușor hipnotică este măselarița (denumire științifică: HYOSCYAMUS NIGER L.). La început se produce somnolență, apoi, la doze mai mari excitare (halucinații, delir) urmată de oboseală și somn. Poate interveni moartea prin asfixiere. În copilărie, într-o zi oarecare petrecută în parc, am văzut un puști de grădiniță smulgând cu sârg panseluțe. Și le îndesa în gură și le mesteca. Acum am văzut pe portal acestea pot fi folosite la vopsirea lânii în nuanțe de galben închis, vernil, kaki și cenușiu. Nu se precizează dacă florile sunt toxice. Oricum, din câte îmi amintesc, puștiul nu se colorase la față și nu se manifesta din cale afară de curios.

 

Alina Andrei