Dan Iancu

 

tata doar fotografii
(33)

Microsoft Romania
 



nu mai zîmbește nimic
caldarîmul la fel de gri ca trecerea ta pe lîngă mine
în gura de metrou viața mulțimea mă spală
găsesc rar intarsii de lumină
uit repede

ieri seară-mi venise în minte o urmă aproape colorată și leneș am uitat-o lăsînd televizorul flecăreala lnoaptea să mă petreacă. ar fi trebuit să fie un contrapunct la apăsarea cu care-ți scriu atît de precipitat, ceva care să te mai lumineze a om, ceva care să înmoaie fîșăitul metalului străpungînd carnea pîntecului, ceva care să măngîie pămîntul de deasupra. un amănunt...

 

ca orișice nimic strălucitor tăind o carotidă albastră

 

 

Dan Iancu