Dorin Ștef

 

EVANGHELIA DUPĂ NICHITA

Microsoft Romania
 




VI. PILDELE LUI NICHITA

Pilda diviziei de cavalerie
1. Într-o noapte, pe când se punea țara la cale, cineva a pomenit și de venirea, eventuala venire a unei armate extraterestre, care va hotărî asupra soartei neamului omenesc.
2. Nichita a întrebat: "Poți oare să crezi că aș ridica arma? Aș ridica dorul de dragoste".
3. Și a continuat: "Niște prieteni de ai mei, care se pricep și în chestii politice, ca și în strategie militară, găsesc că a fost ridicolă divizia poloneză de cavalerie, care s-a ridicat contra nemților.
4. Se înțelege că au fost zdrobiți și caii și călăreții, dar spune-mi, este asta o greșeală militară, este o greșeală sufletească?
5. Până astăzi și în vecii vecilor nu se va uita mândria diviziei poloneze de cavalerie în fața tancurilor. De mult au ruginit tancurile, și tanchiștii au ruginit, dar divizia de cavalerie a rămas frumoasă, cum e frumos primul vers din Iliada".
(De ce suferă poeții, în Album oma­gi­al, 1984, p. 89)

Pilda hoitului de câine
6. Pe când ținea o disertație despre distanța dintre gură și hrană, Nichita a zis:
7. "Iată cu câtă violență este resimțită această distanță (dintre gură și hrană) într-un mit isusiac conservat într-un agrophon islamic:
8. <Într-o zi, pe când mergea cu apostolii lui, trecură pe lângă hoitul unui câine. Apostolii spuseră: Grețos mai duhnește câinele acesta!
9. Dar Iisus zise: dar cât de albi sunt dinții lui!>
(în Respirări, 1982, p. 64)

Pilda evangheliei după Tomas, descoperită în Egipt
10. Altădată, cineva l-a întrebat: "Câte cărți ai publicat până în prezent?"
11. Nichita a răspuns: "Nici una! Poate dacă am să izbutesc să traduc un text apocrif al evangheliei descoperite de un țăran egiptean în Egipt, după divinul Tomas, într-o bibliotecă găsită într-o oală în formă de papyrus, poate, în fine, aș debuta și eu cu o carte în limba română".
(în Album, 1984, p. 82)

Pilda casei pe care nu o vei zidi niciodată
12. Altcineva s-a ridicat și a spus: "Există un vers definitoriu, cred, pentru travaliul oricărui poet. Versul e scris, desigur, tot de un poet pe care-l știm și-l vom recunoaște citindu-l: . Ce părere ai despre acest vers?"
13. Fără zăbavă poetul a răspuns: "Of. Doamne!... așa-i. E tocmai cum zici și domnia ta, cu atât mai mult cu cât cel care a împlinit 40 de ani și nu și-a făcut casă, nici nu-și va mai face".
(Album, 1984, p. 83)

Pilda copacului plin de pă­sări
14. În altă împrejurare, un cititor superficial de poezie a întrebat în batjocură:
15. "Și voi, poeții, o să mai cântați acum Luna? Ce-o să mai faceți voi după ce Luna va fi populată de oameni?"
16. Hristea a întrebat la rândul său: "Un copac singuratic e mai emoționant oare decât un copac plin de păsări?"
(Respirări, 1982, p. 39)

 

Dorin Stef