Dan Iancu

 

tata doar fotografii
(22)

Microsoft Romania
 



nici o negație nu șterge de tot
rămîn ghearele imposibilității
de a gîndi după
acolo unde se pun
prelungiri și neatinse păreri
frici
necuvința trupului cenușiu

te-au luat aș putea spune, eu oricum nu aveam voie să te car precum o parte de viitoare pedeapsă. te-au cărat pe scara blocului din care nu aș putea să te scot nicicum. unii care oricum nu te știau ca să se-mpidice de lacrimi și mai ții minte-uri îmbîcsite cu țuică. cărau morți și noi ne căram pe noi atenți să nu lipsească nimic din lista de datorii pentru tine dincolo. ăia te cărau pe tine, noi bifam liste și tu rămîneai agățat de culoarea pereților de faianța calitatea a doua biblioteca de colț plimbată prin cele camere tablele la care furai de stingeai și vocea-ți încă vibrînd de pe balcon.

nici nu încerc să spun
de moarte
mă gîndesc la a mea
în care sap după tine
azi dimineață
de departe
ai fi fost tu dacă mă mai visam

 

Dan Iancu