Maria Postu

 


CAUT FAMILIE ADOPTIVA PENTRU ACEST POEM


Microsoft Romania
 



poem aruncat în fântână în lipsa inspirației din care ai împărțit trecătorilor flămânzi prea mult,
am locuit cândva în încăperea sigură din pereții fântânii
pierdută iluzia că un poem aruncat în fântână nu e un poem ratat sau trădat
 ci doar un bilet pentru întâlnirea cu eternitatea
poemul abandonat de mine la maternitatea poemelor, înainte de a căpăta un nume
 îsi cauta o familie adoptiva
care să-l urască mai mult decât l-am urat eu și să-i toarne in fiecare seară cianură in fântâna
în care își ascunde el chipul de bestie pe care, vai, am încercat zadarnic să-l îmblânzesc,
o familie care să-l iubească atât de mult încât să-l trimită la cerșit in stații de metrou,
să-l trimită la spălat parbrize, sa nu-l lase să moara când obosit
el va curge pe parbrizul jeepului ca sângele unui trecător târziu neatent la regulile de circulație,
ci să-l aștepte cu ambulanța pregătită să-l resusciteze nelăsându-l să moară
când familia adoptivă a poemului are atâta nevoie de alocația ta cititorule
pentru a-și putea cumpăra doza zilnică de inspirație.

 

Maria Postu