Iulia Pană

Noaptea scorpion

Feminin versus Masculin

Microsoft Romania
 



Vreau să trăiesc total

Vreau să trăiesc total
un solo de chitară nesfîrșit
să țîșnesc în ritmul lui
să cînt așa cum n-am să știu
pînă la dunga cerului
pe griful de chitară
Fiecare tresărire acord pe corzile subțiri
să plîng mîngîiată în timpul poleit
de lacrimi
de blîndețe
Prin viscere să cînte prin viscere să plîngă
Iubire și muzică
desfac viața în porții de trăit
pasiune, tandrețe, spaimă
Spaima că m-aș putea trezi
într-o cameră goală un pat și-o chitară
chiar trebuie să plătim fiecare centimetru de bucurie?
Cu drumul prea lung - către cine, către - oare - către tine?
Traversînd kilometri de dorință răbdătoare
și iar plătesc să te găsesc jocul continuă
îți acoperi fața cu sufletul meu mîinile îți plîng
pe mine chiar dacă mă împarți la nesfîrșit
cu atîtea alte femei
a fost de mult dar încă mai cred în
imaginea însîngerată a patului cu trandafiri
(ca un solo de chitară nesfîrșit) mîna ta s-a
îndreptat între mine și inima mea
la jumătatea distanței
m-am rugat să nu te oprești
Atunci am știut că eram într-o cameră care pulsa cu mine - în mine
am întins marginile mi-am lungit trupul
pînă la limita acordului
ca o sensibilă notă.
Am răsunat într-o armonie celestă
Camera s-a desprins de pămînt am zburat
Cu spaimă că mă puteam trezi vreodată
din așa minciună

Vreau să trăiesc total

***
uneori între locurile noastre între străzile noastre
umbrele trec cu ușurință zidurile timpului
copilărind regăsim bucățile pămîntului și oceanele de dorință
nesfîrșirea zeilor
Rămîi ca înger acolo sus sprijină cu aripa construcția
Lumilor mele
Căutarea mea se va închide ca un cerc întrerupt
de ritualul plînsului
pe urme se vor lăsa alte urme sîngerînd locul de taină
al întîlnirilor noastre. și ca și cum tu n-ai fi plecat nicăieri
mi-ai strînge mîna ușor ca de fiecare dată cînd m-auzi
respirînd lîngă tine eu m-aș opri să simt să văd inima uriașă
din cer
alunecînd spre palma ta deschisă. spre palma mea

spre noi cu încetineala unui sărut



Iulia Pană