Iana Maravis

 

PAUL VERLAINE - Virago
(
Femmes - Oeuvres libres, "...en vers magnificents
qu'un sot s'en vexe...")

versiune în lb. română de Iana Maravis

Microsoft Romania
 

5. Fete

II

Și ție, scumpo, ți-o proptesc.
Mironosiță? Nu zic da.
Purtare aspră ca a ta
Te aruncă-n cinul bărbătesc.

Bețivă până cazi pe prag
De cât rachiu ți-ai tot turnat
Faci voce groasă, a bărbat
Și-așa îmi place să ți-o trag.

Femeie însă! Asta e!
Ne pierdem capul și-ntr-un gest,
Ne futem cu ce-avem de rest
Până ia foc și sângele.

De cum se-arată sumețiți,
Cu greu, perechea ta de sâni
Pe sub cămașă ți-o aduni;
Bine le-ar fi doar dezveliți.

O gură-ncheie, pofticioasă,
La capăt, pântecul întins.
Spune că sosul s-a prelins.
Pentru ce pește, la ce masă?

Ciorapii albi mă fericesc:
Formele nu ți le bălțează
Iar ochiul nostru treaz visează
La pulpele ce strălucesc.

La greu nesomn câți ai întors,
Cum urma lor pe chip ți-o joci,
Vădit e, oacheșo: i-o coci
Ălui mai tare, mai spătos.

Când ochii-i uzi și ți-i ridici,
Vicleni-naivi și poșircoși,
De poftă, colcăie apoși,
A mic reproș, dar fără frici;

Și cu făptura ta, din plin -
De la picioarele-arcan
La chip și păr cu suliman
Ce-l sărutăm să-l despletim -

Chiar viața tu ne-o dai de hram
Să devenim, noi, cei de față,
Ca-n sfori, vioaie, o paiață,
Tineri din nou, cum și eram.

Ca iezii te-am împresurat
Să-ți bem din carne ca din supă.
Poți să ne și strivești, dar după
Ce coapsa dulce ți-am gustat!

Curând, ne dai tot ce se poate.
Acum, că n-ai a te opune,
Faci vorba, gestul să se-adune
În ciorba ce le-nghite toate.

Ne-ngădui până ce putem
Deși ți-e-n fire să fii rea;
Așa otreapă și cățea,
Ne faci hatârul să te-avem.

Ai crede că ne-ai și convins
Că pentru noi te sacrifici
Când te oferi și ne explici
Că nu ți-o tragi cu dinadins.

De fapt, ne violezi, ne duci -
Nimic n-avem a-ți datora.
De noi vei râde și așa
Cu porci mai tineri când te culci.

 

Iana Maravis