Dan Iancu

 

Scrisori către a

 

4.

uneori confunzi melancolia cu scrisul și nu au a face decît o alăturare nefericită. alteori cuvintele n-au temelie și rămîn agățate de o falsă inteligență deloc măgulitoare pentru un spirit acid. am văzut asta la mulți care pun o greutate de cerneală pe hîrtie și te asigură că ți-au oferit o sclipitoare lecție de estetică revoluționară menite să mute la spate gura tîrgului. cuvintele necostînd mai nimic le poți risipi, dar nici nu vor duce cu ele acel dar pe care-l aștepți de la ceilalți. oricum ai spune scrii pentru cîțiva. nimeni nu scrie pentru toată lumea. nu-ți dau exemple pentru că le știi și tu foarte bine.

o sa ma acopar cu asteptare inghetat imi va fi sufletul amiaza plimbarilor lenese prin cotloanele tale se va fi subtiat pina la o linie ingusta ce separa doar televizorul de pat si birou. izbucnirile le voi pune in glastra din hol unde penumbra tine loc de praf. talpile-mi vor dormi una cite una sub plapumi adinci de lemn lacuit iar unghiile-mi vor creste si parul va prinde miez de copac.

te iubesc. îmi place s-o spun. mai tot timpul. tonurile doar schimbă intensitatea și locul mîngîierii. închipuie că un ton suav este pentru o delicată atingere pe dosul mîinii, iar cel ironic pentru a te cuprinde rizînd. indiferent sunt cînd te cuprind de mînă și te duc după mine prin tot soiul de coclauri aproape trăgîndu-te. șoptit și grav e cînd ma preling printre coapsele tale zîmbind. răgușită e palma traversîndu-te înspre labiile umede mirosind a geamăt (nu aici am folosit prima oară această alcătuire, dra îmi place atât de mult încât o repet. am uneori obsesia că am mai scris anumite îmbinări și le caut în cărțile trecute. ar trebui să mă eliberez de această falsă rușine de a mă plagia pe mine însumi. e doar un semn că a fost ceva bun care are necesitatea să existe și într-un context diferit. dacă noi avem doar o viață de ce sintagmele, marile ziceri să nu aibă mai multe. sunt de acord că unele vor fi mai bine altele mai proaste, altele imbecile, dar asta-i viața. de ce nu ar căuta și ele prin coșuri de gunoi mîncarea? eu am facut-o, de ce nu și posibilii mei urmași.). îmi place să te învălui în tonuri pe același calapod deși nu se poate scrie nimic sau trebuie să alegi cititor fiind tonurile după cum vrei.

te iubesc
te iubesc
te iubesc
te iubesc
te iubesc
te iubesc
te iubesc

alege.


Dan Iancu