Ștefan Peca


stefan@hero.com


[alternative]

Microsoft Romania
 


23. Singur

Sunt singur. Chiar foarte singur. În jurul meu, totul a murit. Vreau să spun că absolut totul s-a dezintegrat. A dispărut. Cerul nu mai există. Aerul s-a metamorfozat într-o substanță foarte greu respirabilă. Probabil că nici eu nu mai am mult de trăit. S-ar putea spune că am avut noroc. Dar nu mai interesează pe nimeni. Mă târăsc pe covorul format din deșeurile radioactive rezultate în urma exploziei. Mi-au crescut aripi. Nu glumesc deloc. Sunt aripi dezgustătoare, de liliac. Nu floarea. Nu am însă puterea să zbor. Colții imenși de morsă m-ar deranja vizibil. Sunt bucuros, pe de-o parte, că nu există nimeni care să mă poată vedea. Deși, în ultimele două zile, mi-am descoperit talente ascunse. Cu noii mei colți, pot săpa adânc în pământ. Astfel am scos la iveală resurse nebănuite de petrol, uraniu și chiar litiu. S-ar părea că am rezolvat problema absenței apei pentru câteva zile. Da. Da. Stau destul de bine. În lumea în care obișnuiam să trăiesc, aș fi putut da lovitura. M-aș fi putut îmbogăți. Aș fi jucat golf cu ceilalți magnați. M-aș fi însurat cu un supermodel. Poate n-aș mai fi fost atât de singur. Sau poate că n-am dreptate? Prăjesc o sticlă de plastic într-o tigaie plină cu petrol. Cina e gata!