Radu Tudor Ciornei



Povestiri din casa ceasului V

Amintirile unui ornic

Microsoft Romania
 

Există orele mele
cu basca pe ceafă
care înjură guvernul
Cu sticla de samahoancă în dreapta
(sau rachiu alb -după caz)
Speriind
Orele tale
ce trec pe lângă mine
clipind din gene
cu batistuța la nas:
"Quelle horreur"

Există orele bolunde
ale durerilor de cap
ale bidonului de apă
-gol întotdeauna-, naiba să-l ia
și a promisiunii de duminică la prânz
"Să mor că de data asta mă las"
Privite din ușă
de orele tale cu miros de salată de vinete
sarmale și plăcintă cu mere
"Treci și mănâncă nesimțitule
ca mai bine iți fierbeam arsenic..."
dar ora ta zâmbea din ușa
orei mele mahmure...

De aceea cred că există
orele noastre ascunse privirilor celor
născute natural de ceas
ticăite din coasta primului surâs
și a mustăcioarei mele de licean.
Ele două se țin de mână
doi pensionari miluind porumbei
din singura lor pâine.
Ca atâta avem, știi?
doar două ore și o pâine.


Suntem săraci?!

 

Radu Tudor Ciornei