Valentin Iacob



CLOWNUL LUI HRIST
(fragment)
(1)

"Vom muri de prudență."
Alice Voinescu - Jurnal

Microsoft Romania
 


 



ROMÂNIA - ȚARĂ DE NEGRI

(fuzzy-jurnal de supraviețuitor)
Partea I

Frumoaselor umbre ale bunicilor mei,
a lui tanti Geluța și
a lui maica-mare, cehoaica...

      ...................................................

1. "Bătălia se desfășura literalmente în subteran. Singurul mijloc de comunicare între sectoarele deținute de polonezi era prin canale. Germanii aruncau grenade și bombe cu gaze în gurile de canal. Aveau loc lupte în întuneric deplin, între oameni scufundați până la piept în excremente, sau înecându-și oponentul în mizerie.
      Deasupra solului, artileria germană și luptătorii dădeau foc unor mari suprafețe ale orașului..."

Winston Churchill: Al doilea război mondial - Memorii

 

2. "Tu marches vers Auteuil tu veux aller chez toi a pied
Dormir parmi tes fetiches d'Oceanie et de Guinee
Ils sont des Christ d'une autre forme et d'une autre croyance
Ce sont des Christ inferieurs des obscures esperances
Adie Adieu
Soleil cou coupe "

Guillaume Apollinaire: Zone

      ...................................................

HRIȘTI XEROXAȚI

"E potrivit oare pentru un țar ca, dacă e pălmuit pe un
obraz, să-l întoarcă și pe celălalt ?"

Ivan al IV-lea cel Groaznic

Încet, încet se conturează evadarea.
În trenul de marfă suntem mulți morți.
Stăm toți frumos aliniați cu burțile în sus
cu mâinile pe după umeri, uneori jucăm călușul...
Fiecare a murit de altă moarte;
acum ne cară pe toți în câmp, îngrășăminte...

Să scurmi pământul cu ghearele, cu insomniile,
să-ntinzi mâna dreaptă pe rug... pe rugul de cocoși de munte...
Vei păți ca și altădată un asfințit,
o denivelare de vise -
scrii și rânjești,
în noapte troleibuzele au blană și simt
apropierea nefirească dintre piela ta și seringă...

Am început să puțim...
Epopeea s-a declanșat demult, într-o seară,
lângă stația de benzină... artificii în mână... o navă funerară...
... schiuri de apă... îndoliații făcând volute...
Și nici măcar nu mai știi să imiți,
pierzi înviere după înviere, cu Biblia-n dinți,
codoș rizibil, pierzi mereu!...

Invalidul de război și-a transformat cârja în elice și zboară...
Invitația la discotecă, tot el o face...
- arcușul cu care toreadorul cântă pe coarnele taurului -

Îngenunchezi... Acum pedala ironiei nu mai funcționează,
colegii tăi din vagonul de marfă se fac că nu-nțeleg,
au pielea putredă, ochii scurși...
Cu mâinile pe piept
parcă suntem niște hriști xeroxați...
- pielea ridicată la pătrat -
Cineva, cu țigarea,
ne-a desenat pe obraji tatuaje cu Angela Similea,
stăm cuminți,
ce să facem, și-așa nu simțim nimic,
fumăm "Record" și ne gândim la cea mai ca lumea femeie
ale cărei șolduri, o dată, în tramvai, poate le-am halucinat...
Până și clownii-nțeleg că dresura se face cu garoul.
și pierdem, pierdem mereu, cu dezinvoltură,
Suntem niște morți atât de frumoși,
calzi, proaspeți...

Veniți cu noi - mărfarul ăsta n-are sfârșit!

Cu mâinile pe ceafă,
picioarele depărtate,
capul sus,
cuțitul nu trebuie să se vadă din mână,
vă reamintim: ați murit toți de moarte bună,
ad maiorem Dei gloriam
...

Trenul de marfă circulă fără oprire,
noi, prizonierii lui înstelați
călărind caii din vagoanele de marfă
în mâini cu sceptre de fildeș
comercializate la colțul străzii,
obrazul, ochii, gura - piatră ponce...
- marea măsurată cu șublerul -
în acest camuflaj,
în acest rodeo,
până la gât,
noi, care numai de moarte ușoară ne bucurăm,
noi, în țara asta de morți,
de muribunzi,
de schelete,
noi, cu mâinile ridicate a aplauze, a votare,
cu nasurile-n vânt,
mirosindu-ne propria duhoare,
obrajii putreziți -
noi, îmbrățișându-ne, pupând toți
piața Endependenți...