Radu Tudor Ciornei



Utopia II

Dedicată domnului Nicolae Manolescu

Microsoft Romania
 

 

Într-o lume închipuită un suflet închipuit învăța valsul după ureche
Mai avea în program ploaia procariotele iubirea dezinteresată și cucurbitaceele
Totul până la răsăritul soarelui. Atunci avea să închidă cartea tibetană a nimicului
Citea numai până la semn. Semnele erau degete, unghii, organe nereprezentative
Urme de ruj mauve TTE a buzei de jos, mai jos chiar decât un închipuit haut par terre
De unde privea trecătorii scuipându-le în glugile gri semințe albe de floarea soarelui
Nu-i plăcea să le desfacă, le trecea prin gură savurându-le sarea apoi le scuipa
Precis. Matematic. Închipuind jocuri ale sorții pentru trecătorii ce urmau să fie atinși
Dacă îl nimeresc în geanta îl va ucide o mașină pe trecerea de pietoni.
Dacă nu îl nimeresc va muri de cancer la colon într-un spital din Danemarca.
Se bucura râzând tare apoi își scria cu pixul pe umăr: Nemesis. Your worst nightmare.
Își desfăcea apoi taraba închipuită pe un trotuar aglomerat în față la Universitate
Domnule, vă ofer mântuirea la numai o sută de mii. TVA inclus că nu plătesc taxe
Sunt liber profesionist, mântuiesc pe bani. Am și licența de producător.
Doamnă, vă puteți împlini un vis.Ultimul pe care vi-l puteți aminti. Cincizeci de mii.
Cincizeci de mii și cădeți liber de pe Statuia Libertații.
Pentru o taxă modică însuși Superman vă prinde
Vă poate prinde la fel de bine și galbenul de pe poșetă. Se asortează cu eșarfa.
Chanel Nr.5 ? Semn rău. Îl purta cineva cunoscut. A murit. Bătrânețea a înțepat-o în venă.
Cu o umbrelă ascuțită uitată într-un vagon de metrou care ducea la depou.
Am un unchi care povestește la beție numai despre femeia moartă din visul brigadierului
Ați dori cumva să-l cunoașteți? Pentru o taxă modică bineînțeles. Sau dacă-mi peticiți ghetele...
Vă pot semna pe pagina de gardă a carții. Mircea Cărtărescu ? Cincizeci de mii
Descifrabil sau indescifrabil? Descifrabil: De la Mircea Căr-tă-res-cu pentru o pri-e-te-nă
Ce e sub semnătură?... nimic... Fletchermemorial? e o crâșma căreia îi fac reclamă.
E tatuată pe un craniu de la Institutul de Medicină Legală. Nici ei nu mai au bani
Morții nu mai sunt ce erau odată... ce vremuri... ce morți.. .ce parastase...
Domnule, nu ați vrea sa donați sînge ? E pentru mine, mi-e sete. Mi-e atât de sete
Încât v-aș putea bea toata fericirea aia plină de curve în camere cu număr pe ușă.
Vine Poliția. Ar trebui să îmi ia marfa. Să mă amendeze în baza unui decret
Acela cu tulburarea liniștii și ordinii publice. Și ce dacă nu am gură? Pot bate din picioare
Nu pot rămâne în arest. Am rând la concertul meu de adio. Poate prind loc
Dacă nu... am să stau în picioare. Într-o tibie de senator care își freacă genunchii de secretară.
Apoi am să dorm. Cum unde? Într-un pat închipuit, alături de o femeie închipuită
Într-o lume închipuită în care un suflet închipuit învață valsul după ureche.

Radu Tudor Ciornei