Nicodim Balosin


Gothic

Microsoft Romania
 

Retrospectivă

mă întorc din nou
la genul meu pustiu ca și nisipul
trist adevăr al serii petrecute;
indecizie...
mă încumet să cer viselor culorile,
îmi vorbesc din nou dealurile neumblate;
liber dar atât...
imposibil să mă întorc din nou
la genul meu pustiu ca și nisipul
nu știu decât atât.

Stenograma

indirect...
între timp, în pădure adâncul
preferă să devină suprafață ierbivoră;
liliacul se prinde în zborul negru
în ramuri de stâncă împietrită în munte,
în preajmă de brad și susur de apă
în creangă de fag - imagine artă,
spre locuri umede de ape termale
unde totul se pierde, desișul verzit,
poartă spre alt caracter de visare,
de aici totul se pierde,
va crește în scădere
omul unic în clipa idee.
imagini din nou și umbre fierbinți,
necunoscut întîlnit în pasajul bizar
în preajma unui loc indicat
norocul...

logaritmul fetei albastre

nebunul rege...

o vede din spate prin țipăt de floare
nimeni, dar toți se percep în cădere,
laguna și monștrii obezi se înfiripa
să placă mai mult, fetei albastre
în limba aceea străină de parcă
pantoful din urmă în mers se deșteaptă
zi împăcată mai simplu decât:
exercițiu, logaritm și fată albastră.

Nicodim Balosin