Liviu Nanu

Microsoft Romania
 

în apărarea mea

Nu e adevărat că umblam
dezbrăcat.
Purtam pe deasupra
aripi de fluturi, un fel de mantii
pictate de unul
Dali.
care în timpul liber
ardea girafe.

Îmi croiam singur toate
petalele
cu mașina de scris
- piesă nemțească -
una după alta rânjeau literele
spre mine
ca niște domnișoare de pension
frustrate.

Și nu recunosc să fi greșit
prea mult.
Am martori două idei
neîncepute
și un epitaf
pe jumătate scris pe-o frunză,
pe jumătate
suspinat
la rădăcina unei flori
de piatră

Și nici lacrimile nu sunt
chiar reale.
Sunt toate de la ceapa asta
de viață
pe care o decojesc
de un timp încoace
Zi după zi
și
foaie după
foaie.

Liviu Nanu