Alexandra Diaconu


(lui adrian, în urma căruia prea multe    
zile-au trecut și-au crescut oceanele...)    

canada

Microsoft Romania
 

21.

mă gîndeam c-ar trebui să fie pe undeva o lume-n care să ne mai întâlnim din cînd în cînd. și e tot vară, locuim pe-aproape, ne-am putea regăsi chiar, întîmplător, pe stradă. să zîmbim la de mult nevăzuții, să ne-atingem carnea și să tremurăm la auzul acelorași povești-de-demult-alinturi. vrei să fii a mea la care să mă-nchin, tu al meu pe-ale căror tălpi să le sărut, glezne să le-mbrățișez. să ne-ascundem de soare-n aceeași cameră leoarcă, între pereții transpirați să facem baraje și pe ape cascade. să dormim unul într-altul somnuri liniștite cum de mult n-am mai avut la prînz și te iubesc să se repete la nesfîrșit, ca o placă stricată.

Alexandra Diaconu