Iana Maravis


Microsoft Romania
 

Ochelarii reci

Cum se uită la mine noaptea
cu luna ei bulbucată.
Privirea ei fixă mă-nhață
îmi stă ca o mască
pe față.
Mi-e chipul sorbit și neclar
ca un iris lunar.

Când noaptea se lasă
ca o pleoapă mai mare
îmi cad ochelarii
ca o ninsoare.

         #

#                 #

 

Luna pe cer
adulmecă
reverele tale
ca peștii la țărm
lunecă
vântul încearcă
să pună kimono pe gesturi mici
ținând ison ochilor
tăi

Pecete

"Ce gri frumos" ai spus
și ai rămas în picioare
în pragul meu de stofe.
Ți-a lipsit pasul
și ai rămas acolo suplu
ca fumul.
Avea mirosul tău amiaza.
Crematoriul ei neresemnat
te despletea în miresme
te mângâia cu nările mele
aplecate pe fereastră.

 

Iana Maravis