Alexandra Diaconu


(lui adrian, în urma căruia prea multe    
zile-au trecut și-au crescut oceanele...)    

canada

Microsoft Romania
 

18.

dumnezeu s-a sinucis într-o zi, fără să lase nici un bilet de-adio. dar dacă ne-ar fi scris, cu siguranță, duceți-vă dracului! ar fi fost. deși i-ar fi tremurat mîna.

cînd voi muri, să nu mă bage-n pămînt. mi-e frică de-ntuneric. sau poate mi-e silă. consolarea am găsit-o adesea în liniștea, în zborul unei păsări. și-am ales c-așa să fie dincolo. să plutesc la nesfîrșit prin lumina nemișcată. nu, să nu mă-ngroape. mai bine să-mi dea foc. că tot am ars de-aiurea, măcar s-ajung cenușă, să zbor...

sărutul viermilor ar fi prea mult.

dar ce piscină va avea el... cu apă limpede, curată... cu valuri, cînd va bate vîntul!

Alexandra Diaconu