Iana Maravis

 

Liber, din aer

N-am prețuit nicicând mai mult

somnul.

Ca și cum aș încerca

să n-am nici un suflet,

statuie pomădată

corb alb vizibil

pe mausolee.



Caut angajament

Fereastra deschisă

îmi face semn să vin mai aproape

să mă vadă mai bine

cu ochiul ei risipit

să mă-nhațe de mijloc cu unghiurile drepte.

Dar n-are rost

eu caut angajament

chiar dreptul la primul refuz e ce caut :

să pot să-mi părăsesc cămașa

pe umerii altcuiva

să-i scriu apoi din milă ode de stare civilă

să-i zâmbesc dimineața în loc de fereastră

ori mai bine

prin corespondență

 

         #

#                 #

Nici nu-mi închipuisem

că pâinea m-ar trăda

și că

pe toată fereastra

scrise cu majuscule

florile dictate

nu mai au puterea

să mă însenineze

Iana Maravis