Liber, din aer
N-am prețuit nicicând mai mult
somnul.
Ca și cum aș încerca
să n-am nici un suflet,
statuie pomădată
corb alb vizibil
pe mausolee.
Caut angajament
Fereastra deschisă
îmi face semn să vin mai aproape
să mă vadă mai bine
cu ochiul ei risipit
să mă-nhațe de mijloc cu unghiurile drepte.
Dar n-are rost
eu caut angajament
chiar dreptul la primul refuz e ce caut :
să pot să-mi părăsesc cămașa
pe umerii altcuiva
să-i scriu apoi din milă ode de stare civilă
să-i zâmbesc dimineața în loc de fereastră
ori mai bine
prin corespondență
#
# #
Nici nu-mi închipuisem
că pâinea m-ar trăda
și că
pe toată fereastra
scrise cu majuscule
florile dictate
nu mai au puterea
să mă însenineze
