Iana Maravis

 

         #

#                 #

În peșteri iau aminte

cât de ocolită e tăcerea

și simt cum crește chipul tău în mine

cum bate-n piatră piatra

ca o inimă alungată din sunet.

 

        #

#               #

Tot ce nu știu

mă vede

mai mult mi se întâmplă

și nu trec de mâinile tale

n-am margini

să-mi țină felinarul inimii

peste întunecare

 

Scenă

Sufletul meu te scapă din brațe

îți ia ce n-ai putut să-i iei

și moare primul

ca un vânat rănit

cu sânge spart.

În tufele amiezii

cu bobul greu și des

alicele de sine îl despart

Iana Maravis