Gelu Vlasin

DON QUIJOTE RĂTĂCITORUL
(3)


porcul iberic și metroul de madrid

don quijote nici nu se mai minunează descoperind că prin zonă porcul este considerat simbol național... au ăștia la porci de nu-ți vine să crezi... dar... cel mai mare și mai tare și mai cu multă căutare este celebrul cerdo iberico, un pork imens, negru, grohăitor de mama focului, căruia i se mai spune și pata negra... de pata negra, de pata negra, nosomos todos de pata negra – urlă o puștoică numită Melody ( care cică ar avea mare succes muzical) . Mă rog, treaba ei, oricum don quijote nu este mare  amator de operation triumfo, o emisiune-spectacol, un fel de „școală a vedetelor” dar foarte bine „produsă”, cu publicitate imensă și cu foarte mult impact la public, mai ales la cel „tânăr și neliniștit”... În fiecare luni începând cu ora 22, puștimea hispanică (și nu numai) se postează (și prosternează !) în fața televizorului și până după miezul nopții străzile sunt de-a dreptul pustii. Or fii bând esticii – cugetă don quijote – da’ nenea ăștia iberici beau de sting !!! Adevărul este că au și cu ce, și după ce ! Asta se nota după formele rotunjoare ale distinșilor domni și mai ales ale distinselor doamne. Burțile lor curgânde în formă de valuri-vălurețe au un aspect de-ți vine s-o iei la fugă. Bârfe ! – vociferează amicul meu, îndrăgostit lulea de o vecină care bate sigur peste sută ( la kg mă refer !) Mănâncă oamenii ăștia fără absolut nici un fel de discenământ. Multă carne de porc, în special jamon, multe dulciuri - adică tone iar la capitolul mișcare... să mai vorbească și alții! Copiii arată bieții precum niște mingiulii iar părinții lor nici nu se prea sinchisesc de asta. O statistică spune că obezitatea în peninsula iberică tinde  să egaleze cota Statelor Unite – unde chestiunea a devenit o problemă națională. Asta lăsând la o parte precocitatea tinerilor (sau mai degrabă a tinerelor !) care-și încep viața se(d)xuală cam pe la vârsta de 12 ani! Așa că, niciodată nu poți să știi cam câți ani poate avea o duduiță dulcineea care-ți face ochi dulci pe stradă sau în metrou. La 12-13 ani, puștoaicele arată cu cel puțin 5-6 ani mai mature... don quijote își amintește cu nostalgie de dulcineea lui și, cuprins de dorințe febrile și ascunse, dă o fugă până în El Toboso, la domiciliul-muzeu al distinsei amoreze... O casă tipic spaniolă, ferestre cu gratii, curte interioară, câteva flori (cam amărâte !) și... nimic mai mult! Armurile atârnă pe toți pereții de parcă ar fii trecut pe acolo zeci de cavaleri. Dar parcă poți să știi ?!

Metroul din Madrid are 11 linii care însumează 173 de km !!! Stă și cugetă don quijote cam cât i-ar trebui ca să le parcurgă pe toate... 160 de stații... !!! O călătorie simplă costă 0,95 euro... un bilet cu 10 călătorii costă 5 euro... cel mai ieftin abonament 32,30 euro iar studenții beneficiază de un tarif redus, adică 22,05 euro... cei mai avantajați sunt însă pensionarii care beneficiază de un abonament cu tarif unic: 8,65 euro. Dacă ne gândim că o zi de muncă înseamnă de la 40 de euro în sus atunci parcă-ți mai vine inima la loc. Spun 40 de euro pentru cei care lucrează în agricultură pentru că în construcții se pot câștiga și 50-60 de euro !!! Ca să nu mai vorbim de alte domenii ... iar prețurile la multe dintre produsele de bază sunt mai mici decât în România... spre exemplu, poți cumpăra un litru de lapte la cutie cu ... 0,45 euro ! E-adevărat că pentru o marcă precum Pascual sau Puleva plătești 0,85 euro dar... orișicât... Așa că... nu mai trebuie să mire pe nimeni de ce românii dorm prin parcurile orașelor spaniole și de ce TOTUȘI nu se întorc în țară. Ca să-i mai treacă supărarea, don quijote face turul orașului Madrid într-un autobus special: MADRID VISION... există 3 rute: ruta 1 – MADRID ISTORIC – Teatro Real, Palacio Real, Puerta Toledo, San Francisco, Plaza Mayor, Puerta del Sol, Museo Reina Sofia, Museo Thyssen, Atocha, Jardin Botanico, Museo del Prado, P de Alfonso XII, Puerta de Alcala, Barrio de Salamanca, Plaza Colon, Plaza de Cibeles, Gran Via, Plaza de Espana... ruta 2 – MADRID MODERNO – Museo del  Prado, Plaza de Cibeles, Plaza de Colon, Museo de Escultura, Museo de C. Naturales, Nuevos Ministerios, Plaza de Lima, Santiago Bernabeu, CSI Cientificas, Museo Lazaro Galdiano, ABC Serrano, El Corte Ingles, Museo Arqueologico, Puerta de Alcala, Puerta del Sol, Circulo Bellas Artes... ruta 3 – MADRID MONUMENTAL – Gran Via, Circulo Bellas Artes, Museo Thyssen, Museo del Prado, Plaza de Cibeles, Museo Arqueologico, Puerta de Alcala, Plaza de Espana, Palacio de Liria... biletul poate fi utilizat pentru toate cele 3 rute cu condiția să nu se depășească două zile consecutiv. Don quijote rezistă eroic la prima rută după care abandonează mijlocul de transport... undeva pe Gran Via și nu se oprește decât într-o cafeteria para tomar un cafe cortado.  Cam pofticos cavalerul nostru... și puțin cam nesăbuit! Prețurile pe Gran Via sunt atât de pipărate încât nici nu-ți mai vine să te ridici de pe scaun după ce vezi nota de plată!  Dar ambianța este cât se poate de plăcută... pe Gran Via agitația este atât de atractivă mai ales pentru cei obișnuiți cu așa ceva...   doar Parisul cu celebra arteră Champs Elysees mai poate egala atmosfera și eleganța de pe Gran Via... Apropo de Paris...   are DOAR cu vreo 200 de stații de metrou mai mult decât Madridul, adică în jur de 360 !!! Mă gândeam cu durere la București și la ritmul în care se construiesc  la noi stațiile de metrou... Da’ nu-i nimic, le vom plătii acestea... deocamdată românii și-au propus să colonizeze Spania! Nu știu daca la ora asta mai există vreo localitate în care să nu fie măcar un român... Și lăsând la o parte micile mizerii naționaliste ( afișate uneori cu obstinență de către posturile de televiziune spaniole!), adevărul este că românii sunt foarte apreciați, atât pentru hărnicia lor cât și pentru faptul că sunt comunicativi și se integrează foarte ușor. Normal că există și uscături... dar cu atâta uscăciune autohtonă parcă nici nu mai contează. Așa că, don quijote încalecă pe-o șa și v-a spus povestea așa...   

Gelu Vlasin