ȘC: În primul rînd vreau să spun că piesa a avut un final fericit pentru că, inițial, a fost un text în care eu n-am avut încredere. El a fost scris și transformat într-o proză care a stat ascunsă în computer pînă a descoperit-o Camelia Hâncu și a făcut spectacolul care s-a jucat la Praga. Nu este o piesă tocmai experimentală, ci mai degrabă una de atmosferă sau mai curînd teatru-cafenea, teatru de cabaret, care e un gen mai puțin jucat în România, deși este cel mai aproape, după părerea mea, de publicul contemporan. De ce? pentru că implică, în primul rînd, o anumită intimitate, complicitate între actori și public - adică omul așezat la masa unui bar, consumînd o cafea sau fumînd o țigară, se află într-o altă dispoziție, într-o altă atmosferă și sufletul se deschide altfel vizavi de ceea ce se reproduce în fața lui la o distanță mult mai mică decît spațiul convențional al unei scene italiene.
ES: Spectacolul de la Praga a fost și premiera acestei piese sau nu?
ȘC: Nu, premiera a fost chiar la Tulcea, în cadrul unui festival mai mic de aici, din România, dar foarte savuros - Festivalul Urmuz. Apoi s-a jucat și se joacă la Galați, într-o locație neconvențională, într-un bar, dar mai dichisit, mai elegant, unde are un public constant și consecvent. A făcut mare vîlvă în Galați spectacolul, pentru că a fost prima experiență de acea natură din istoria orașului.
ES: Plănuiești vreo piesă în altă parte, la alt teatru, în alt oraș, la alt festival?
ȘC: Da, există deja - chiar e bătută palma - contracte încheiate la teatrul ODEON din București cu piesa Morți și Vii, în regia Anei Mărgineanu. Uite că lucrez cu regizori-femei și mă împac foarte bine. Premiera va fi pe 15 octombrie anul acesta.
Ștefan Caraman ne-a
mai spus că TALK SHOW a fost scrisă, din punct de vedere strict tehnic,
în maniera unei piese a lui Vaclav Havel, dramaturgul măturisind că se
consideră un discipol și un mare admirator al operei și personalității
lui Vaclav Havel cu care se simte onorat să fie contemporan.
Din păcate, Ștefan Caraman nu a putut fi prezent la Praga, alături de
actorii principali, Carmen Albu și Marian Sterian și de tînăra regizoare
Camelia Hâncu, așa că nu mi-a rămas decît să-i comunic imediat după spectacol
propriile impresii, rezumate în doar trei cuvinte: Un mare succes! Judecînd
după reacția sălii, care a fost la unison cu aplauze și hohote de rîs,
am dedus că spectatorii înțelegeau românește. Într-adevăr, am aflat că
cei mai mulți dintre spectatori au fost studenții cehi de la facultatea
de limbă română a Universității Karol din Praga. Printre invitații de
onoare s-au numărat ambasadorul României la Praga și atașatul cultural
al ambasadei române.
Alături de România, la Festivalul Internațional de Teatru APOSTROF 99, au mai fost invitate Polonia, Slovenia, Slovacia, Argentina, Austria, Italia, Venezuela, Macedonia și Germania cu Lecția de Eugen Ionesco.
(script preluaut de la Europa Liberă)
