Gabriela
Vrânceanu Firea - Trei motive
Editura
Eminescu, 2002
Pare simplu
Nu de mult, cu recomandare finului cititor de poezie care este Horia Gârbea, am găzduit în paginile revistei nostre câteva poezii din proaspătul volum al Gabrielei Vrînceanu Firea. Nu mică mi-a fost surpriza să văd apărând un roman de aceeași autoare. Chiar așa de ușor se trece, mi-am zis în barbă și l-am luat la citit. Surpriza a continuat. Autoarea care ce spune. Povestea se ține, în ciuda procedeului de fragmentare, bănui că pe undeva toate se leagă, deși finalul este nu chiar ușor de ghicit.
Cele
trei povestiri, ce poate fi mai tranșant decât trei despărțiri, stau în
picioare, sunt spuse alert, am citit cartea din două suflări ca să spun
așa, și ceea ce este foarte important există o provocare de a afla cine
e sau unde e autoare. Mă rog deformație de amator. Răspunsul îl știu de
la Flaubert, așa că nu am insistat. Echilibrul diferențelor între personaje
o psiholoagă, o actriță, o avocată, toate trei prietene în urma unui bac,
face în fapt definirea construcției personajului asupra căruia se concentrează
focusul, un soi de Valuri de Wolf în cheie narativă, fără sublimarea într-o
arhitectură abstractă. Concretul e aproape banal, cât poate fi de banal
un parcurs public, nu este căutat efectul, povestea își spune ce are de
spus, neprețios și firesc. Și aceasta este în fond surpriza schimbării
registrului poeziei în proză adevărată, fără acele bibiluri prin care
recunoști de la o poștă un poet.
Uneori însă graba de a scoate o carte îți joacă feste. Nu e chiar foarte simplu de terminat și aici parcă detașarea necesară cu care șlefuiești a lipsit. Nu atât de grav încât să facă lectura imposibilă, dar suficient de mult ca să sară în ochi. Adjectivarea, uneori obositoare, dialogurile parcă luate direct din reportofon sau sunând nefiresc, par să fie cele mai pregnante lipsuri. Poate o lăsare la vatră, prin care se pune în funcțiune răceala autocriticii ar fi fost salutară. Am o recomandare. A se citi cu voce tare. În principiu dacă există o curgere atunci e aproape perfect.
Cu toate cele spuse în paragraful precedent cred că autoare ne va mai face încă multe surprize mult mai plăcute. personal sunt foarte curios ce mai urmează.
