Gabriel Prăjitură

Cititorul cu contor (4)

Despre un băiat. Dar despre care dintre ei?

Nick Hornby
About a boy
Riverhead Books, New York, 1998

Will Freeman este într-adevăr un bărbat liber. În 1938 taică-său a compus un cîntec de Crăciun care nici astăzi nu lipsește de pe CD-urile cu muzică de sezon. L-au preluat toți interpreții de succes de la Elvis Presley pînă la trupe punk al căror nume nu-mi permit să-l aștern pe hîrtie. Ceea ce pe Will nu-l deranjează cine știe ce, decît poate în preajma Crăciunului, cînd respectiva melodie îl agresează de peste tot. În rest însă drepturile de autor îi aduc suficienți bani încît la treizeci-și-șase de ani să nu fi fost vreodată nevoit să facă ceva. Asta daca nu punem la socoteală că citește toate revistele pentru bărbați, că ascultă toată muzica zilei - Nirvana, în anul respectiv, "In Utero" tocmai apăruse - că știe cam totul despre modă și că în general este la curent cu tot ceea ce este bine să fi la curent.

Will mai are o ocupație: femeile. Numai că aici este o problemă. Femeile au tot felul de idei ciudate. Spre exempDinu Lazarlu le vine așa, dintr-o dată, că trebuie să se mărite. Will nu are nimic împotrivă ca femeile să se mărite, îl deranjează însă atunci cînd vor să se mărite cu el. După ce se desparte de cîteva prietene din tocmai acest motiv, Will are o legătură cu o femeie divorțată, cu copii mici, care nu-l va bate la cap cu căsătoria și care după o vreme pleacă singură. Aceasta etse soluția, evricizează Will, mai să sară din baie: femeile părăsite de soți. Numai că soluția aceasta seamănă cumva a matematică: în loc să rezolve problema pieptiș, după rețeta "cine-i tînăr și voinic, iese noaptea ...", o transformă într-o altă problemă și iar ai ceva de rezolvat. Pentru că apare într-adevăr o nouă problemă: femeile părăsite de soți, cu copii acasă, nu mișună pe străzi și prin baruri. Sunt ființe retrase. Trebuie să fie. Și atunci cum să le agăți? Aici Will are o idee cu adevărat sclipitoare. Se înscrie într-un grup de sprijin pentru soți părăsiți, inventînd o soție care a plecat și l-a lăsat cu un fiu de doi ani. Acolo cunoaște o femeie care-i place foarte mult. Lucrurile însă nu avansează deloc. Ba chiar o iau cumva anapoda.

Marcus are doisprezece ani. Trăiește doar cu mama lui, divorțată de cîțiva ani. Divorțată e doar un fel de a spune, pentru că părinții lui, hippies tîrzii, nu au fost niciodată căsătoriți (căsătoria ne fiind decît o altă formă de constrîngere inventată de societatea cea crudă și nedreaptă). În fine, tocmai s-au mutat la Londra (de la Cambridge) și mama lui tocmai s-a despărțit de ultimul prieten. Lui Marcus îi plăcuse de el. Dar nu asta este problema. Problema e că Marcus a auzit toată cearta și n-a înțeles nimic. Lumea adulților nu este atît misterioasă cît absurdă. "Cînd Marcus se ceartă cu maică-sa poți să auzi părțile importante: prea mult, prea scump, prea tîrziu, prea tînăr, îți face rău la dantură, alt canal, temele pentru acasă, fructe. Dar cînd maică-sa și prietenii ei se ceartă poți să asculți ore întregi și să nu te prinzi care-i șpilul, partea cu temele pentru acasă, cu fructele. E ca și cum li s-ar fi impus să se certe și fiecare zice și el ce-i trece prin cap."

Deși nu are nici o idee despre ceea ce se întîmplă în propria-i viață mama lui Marcus este foarte sigură despre ceea ce trebuie să fie viața acestuia. Și este foarte convingătoare. Ce muzică trebuie să asculte, la ce emisiuni trebuie să se uite, cum trebuie să se îmbrace și cum trebuie să fie tuns. Astfel că în jungla școlii celei noi, din Londra, Marcus va fi iute catalogat drept "ciudat", atît de ciudat încît pînă și ceilalți ciudați îl evită. Și va deveni ținta agresivității colegilor, pînă la punctul în care este îngrozit să mai meargă la școală.

Într-o zi cei doi băieți se vor întîlni. Dupa aceea Marcus va începe să-l viziteze zilnic pe Will. Relația lor este deosebit de complexă și de interesantă și ar fi păcat să spun mai mult. Trebuie însă remarcat talentul cu care autorul fentează toate clișeele genului. Will nu va fi tatăl pe care Marcus nu-l are. Femeia care-i place lui Will nu este mama lui Marcus. Kurt Cobain este și el unul dintre băieți, deși nu apare explicit ca personaj o mare parte din acțiune - finalul în mod special - se învîrte în jurul lui.

 

 

Gabriel Prăjitură

Scopul acestor note nu este critica literară. Nu analizez cărți și nu dau verdicte. Vreau numai să vă fac curioși, să vă trimit spre o carte, spre un autor. Dacă vă spun o poveste se poate însă presupune că ea m - a captivat.