Dumitru Avakian
La Ateneu
Calitatea orchestrelor
Pescuitorii de perle

Sabina Ivașcu
Samuel Pepys (2)

Nana Hațieganu
Jeux de Dés (0)

Horia Gârbea
Gabriela Vrânceanu-Firea

Mircea Țuglea
Arca (4)

Gabriel Prăjitură
Rebecca McClanahan (traducere)
Cititorul cu contor (2)

Romulus Bucur
Proiectînd versul
Un enfant perdu

Adrian Mihalache
Voi muri și voi fi liberă

Alexandra Diaconu
căderea din mine (2)

Mugur Grosu
Groso Modo (6.3)
Struț

Nora Vasilescu
Mariana Marin
Horia Gârbea

George Vasilievici
George vede lumea (2)

Ștefan Caraman
Talk-Show
(teatru)

Dan Iancu
Dan Sârbu (sculptură)

Mihail Gălățanu
Mortul Îndrăgostit (2)

O artă pentru Internet: Invitație

Nu știu (dar cred!) - și e greu de presupus că voi apuca să văd - dacă apariția Internetului se va dovedi comparabilă cu apariția limbajului scris, ori măcar cu aceea a tipăriturii. Asemenea lucruri sunt ușor de afirmat, dar se confirmă în intervale de obicei mai lungi decât viața unei generații. Dacă însă lucrurile așa stau, nu ne putem aștepta ca literatura, în primul rând, să profite pasiv de pe urma noului mediu de vehiculare, fără ca acesta, la rândul său, să nu o influențeze. În aceeași măsură în care de la ritmurile și rimele mnemotehnice ale poeziei populare se ajunge - odată cu posibilitatea fixării scrise a obiectului literar - la ritmuri și rime complexe, construite numai pentru frumusețea muzicală și golite de funcția memorării, în timp, și de cea rituală; odată cu transmiterea simultană a textului, muzicii, imaginii și a imaginii în mișcare, odată cu restricțiile impuse de proprietățile ecranului, care converg cu restricțiile sociale discutate nu o dată de teoreticieni încă dinaintea apariției Web-ului, textul literar care se poate "servi" pe Internet ajunge și el în situația de a respecta reguli până de curând străine.

Și nu întâmplător am lăsat la o parte caracteristica fundamentală a Internet-ului, adică hyperlink-ul fiindcă acesta, în afară de restricții formale, introduce și posibilități distincte de fond ale operei literare, posibilități puțin exploatate încă în lume, dar al căror principal efect - o simultaneitate a multiple dimensiuni, vecină mai îndeaproape fluviului heraclitean - a fost de mult vizat de artă până-ntr-acolo încât simulări cu cele mai variate mijloace i se pot cita oricând (cărți de poezie cu subsoluri bogate, trimiteri încrucișate printre capitolele de proză, paranteze de metalimbaj auctorial, etc.).

Cu toate acestea, în cei câțiva ani de când Internetul există, utilizarea sa artistică a constat dintr-un uz mai degrabă pasiv: publicarea unor volume în forma lor identică aceleia tipărite, prezentarea unor expoziții de pictură sau sculptură fie într-un format de tip catalog, fie în acela de mimare a vizitei reale, etc. Chiar dacă ne mai putem aștepta la multe modificări tehnice ale acestui nou mediu, filosofia sa de funcționare este greu de conceput că s-ar schimba fundamental într-o perioadă rezonabil de lungă din acest moment.

Prin urmare, cred că vremurile sunt coapte să începem a construi, cu datele de care dispunem, o artă dedicată acestui mediu și publicului său. O artă dispusă a-și lăsa în cămară vanitățile pentru a se "curba" după cerințele unui nou suport și pentru un auditoriu care de obicei cumpără rar cărți și care se îndepartează de cartea scrisă din ce în ce mai mult.

Galeria Agora, chiar și până acum, cât s-a constituit într-un instrument de informare asupra vieții artistice din România, măcar ca volum s-a putut considera drept un site aparte, din multe puncte de vedere de sine stătător. Din acest an încolo ea vă propune și se propune un experiment complex, al artei pentru Internet. Prin urmare, fără a înceta să prezentăm volumele care apar în zilele acestea pe piață, ori noutățile din domeniul muzical, informări obișnuite cititorilor noștri, Galeria Agora vă lansează o provocare mai amplă.
Atenția, în lectura pe ecran, este de scurtă durată, deci numai textul pregnant, semnificativ în concizie poate supraviețui. In schimb impresia, în această lectură, se face simultan atât muzical, cât și imagistic, ceea ce face ca opere de colaborare: scriitor/fotograf sau scriitor/pictor să câștige în impact. Vom publica, astfel, proză scurtă de preferință însoțită de imagine, de preferință conținând hyperlink-uri, și care să însumeze maximum 1500 de cuvinte. Vom publica, în aceleași limite, și cu aceleași preferințe, dramaturgie, poezie și poem în proză. Provocarea principală stă însă și în prezentare, fiindcă Galeria Agora vă invită să vă re-prezentați printr-o singură operă. Cu alte cuvinte, într-un număr al nostru, fiecare autor va avea posibilitatea să își atragă cititorul în lumea proprie o singură dată, printr-o singură poezie, o singură nuvelă, ori o singură schiță dramatică.

Desigur, același autor poate, în funcție de calitatea artei sale, să fie publicat de mai multe ori în numere diferite, cum însă destui cititori au timpul/ocazia, de a parcurge opera cuiva o singură dată, definiția numelui unui creator se face în acea dată. Apariția unui autor în revistă se face cu trimitere spre pagina sa personală de Web sau spre una construită de redacție (dacă o pagină proprie nu există) în spațiul revistei, conform informației bio/bibliografice oferite de autor (maximum un ecran de text).

Din interactivitate artiștii își vor putea face o imagine a impactului lor, fiindcă fiecare astfel de bucată literară va permite cititorului să i se adreseze direct autorului (via Internet, desigur). Dacă asemenea dialoguri (pe e-mail) vor avea loc și se vor dovedi interesante, ar putea ele însele să însoțească operele publicate în Galerie.

În fine, din momentul în care redacția noastră va dispune de un portofoliu suficient pentru a "alimenta" această nouă formă a Galeriei Agora, aceasta își va schimba aspectul, devenind, ceea ce dorim, adică Locul unde vrei să citești pe ecran.

Vă așteptăm,
Nora Vasilescu