Bogdan Suceavă

2 poezii

 


Eter

în mesaje de șase sute de biți
trimiteai pe atunci dulce pornografie
la distanță de o idee
                de un ocean
                de o zi de ieri
în mesaje fugare
                concentrate
cum intensitatea unui gând de maestru al cermoniei ceaiului
decriptam în spatele fiecarui cuvant
                senzațională materie
                stai să-ți spun
forma blugilor tai
comedia insinuantă a codificarii
pe silabe vedeam forma blugilor tăi pașind peste ape
sărind peste texify.exe
înghețând toate visele mele
                toate
e-mail-urile tale îți conțin forma

tu nu exiști: e doar o iluzie agresând laconic
un demon specializat în aforism
(eventual ca tortură: al tău sunt, iată-mă)
un barbar deghizat în cavaler
o tigresă cameleonică dansând in Levy's

haide lasă-mă
toate textele acestea se pot așeza în cerc
                ajungem la începuturi
                pot aminti cum a fost
un tren alunecand în noapte
                sau
o pajiște peste care drapau potențial sute de poeme viitoare
                căci sfântă-i nunta, începutul
o stradă uitată din București la care ajungeam cu ghidul în mână
ca să vedem unde venea la iubită vodă Cuza
fiecare cuvânt de acum îmi aduce aminte de totul vreodată

adevărul e c-a fost michteaux
adu-ți aminte Calea Victoriei împinsă spre tării
cu o forță egală cu cea a trecutului dislocuit

am scris multe poeme despre Calea Victoriei
de câte ori mergeam la frizer ma întorceam cu un poem
seara Calea Lactee oglindea avenida în spații
mă agățam cu palmele de cer
citeam Conversație la Catedrală la Piața Victoriei așteptând
și tu nu mai veneai odată la orele de spaniolă

atemporală

aici ar fi trebuit să fie o arenă de corridă
încercuită de timpul meu favorit supra Calea Victoriei
transversă creierului meu impregnat cu blugii mei favoriți

nu mai dezlănțui aforisme, labirinturi și escaladări
fiecare cuvant este același rostit în București și altădată
așa că psihi mu
am toate simptomele celor nevindecați încă de viață - dar tu ?

Mai simplu

mai simplu ar fi fost unui mustang
să învețe mersul la pas
decât ai învățat tu dragostea

nu trebuie permis pentru asta, baby
fiecare e calificat pentru accident

ai aruncat după mine cu stelele
cu zenitul și cu gura de plai
ai răstignit pe mine infinitul

te-ai gândit cum a rămas lumea mea după tine ?
uite: prin cerul spart bat furtunile solare
ai săpat Canalul Dunăre-Marea Neagră prin inima mea
am escaladat împreună Kilimandjaro și m-ai părăsit în înalt

sentimentul acesta eroticesc
nu se poate descrie
decât prin comparație cu Marele Zid

mai simplu ar fi fost unui mustang
să învețe din prima galopul și rafinamentele echitației
despre care libertate vorbești ?

Bogdan Suceavă