Bogdan Suceavă

3 poezii

 


Exorcizare

ani în șir demonizat de sfere
în spirit eretic - lumea
nu echilibru ci ambiguități
definițiile cele mai lipezi: paradoxuri

ochii tăi plătesc imaginând monștri
miriapozi supracefali răstigniți pe axe oblice
trivertebroizi bifocali biciuiți de înclinații incestuoase
griphoni abulici scurgându-se adormiți

haide ! - adună-te, ceasul tău a venit
povestește ce ai înțeles despre sfere
ce a devenit sufletul lor contemplându-le

nici măcar cât poți povești
coșmarul tău înfățișat liric

Nostalgie cu o translație de foarte multe mile

întoarce-te - făptură freatică
nici nu știi cum arată această sete
am răsturnat pentru tine sorii pe dos
am făcut deșertul cupolă
am adunat o pădure de cactuși
(lor le zice Gabriela Mistral - Criștii deșertului)

acum tu
ne curge-n vene același București
aceeași pierzanie
soarta noastră nepereche
o tragedie de Eschil cu insert din Bulă
(ce context profund erotic, nu-i așa ?)

în nopțile acestea Orion e tangent orizontului
constelație însetată sondând în argilă
iată cum beau doar ce mi-a mai rămas

apă nu din lumea aceasta

Balada lui Vasco da Gama
explorând fără Crucea Sudului

"Joacă, și-n cazane sună
Când cadâna curge-n lună."
Ion Barbu - Isarlâk

tu ai curs ieri noapte în soare
dincolo de zori
dincolo de tu

se poate muri
cu capul între sânii unei idei

unei năluci

la chipul tău cu meridiane și paralele
ajung în vara lui 1997
inechitabilă geografie: nu mai ai trup

mi-ai dispărut pe traiectorii suborbitale
regulile biologiei nu te supun
rotație revoluție intonație
cu o privire mă trimiți în siberii
cu un zâmbet la tropice

tropicul poftelor tale despre care n-am să scriu, nu

fără trup să te visez fără trup

Bogdan Suceavă