Nora Vasilescu

Mugur Grosu - Easter Lights

 

Sub titlul Easter Lights, Asalt / Equivalences publică o colecție de fotografie a lui Mugur Grosu organizată în jurul temei nopții Învierii. Sugestive, poate chiar prea sugestive uneori, fotografiile se succed într-o pseudo-narațiune, un fals foto-reportaj al unei stări de spirit, al unui traseu mental, al unei deveniri. Intenția e fertilă, fotografia impresionantă, realizarea finală medie.

Tehnic grupate după două tipuri de realizare, cea a jocului de culori și texturi distilate pe calculator să reprezinte un joc de sentimente și cea a fotografiei propiu-zise prelucrate doar atât cât să-i dea adâncime și mister, colecția își urmărește "povestea" în cadre frumoase (unele emoționante) dar care ne lasă două mari insatisfacții. În primul rând este vorba de un simbolism prea transparent, de unu la unu, care ne permite prea puțin libertatea emoției alăturate operei, visarea.

copyright Mugur GrosuÎn al doilea rând este vorba despre punctualitate și puținătate. Imaginile care nu se lasă zoomului și în număr restrâns ne forțează privirea și gândul simultan. Trecerea de la o "idee" la alta merge sacadat, fără nuanțe, fără timp de respirație, fără tăceri semnificative, fără bucuria deducției libere. La aceasta se adaugă paginile de început și de final care, fără pregătire, ne aruncă din imaginea figurativă în cea abstractă sau invers. Nu că nu ar fi bună un asemenea șoc, dar atunci distanța de la un tip de emoție la celălalt ar trebui să fie atât de mare încât căderea să aibe loc în hău, nu peste un prag de lemn doar.

Imaginile lui Easter Lights sunt frumoase, ideea nu lipsește montajului, dar starea pe care o lasă este de prea devreme. Lăsate să se mai adune, eventual cu o navigație nu numai pe orizontală ci și în adâncimea fotografiei, cu o "narațiune" mai complexă și poate și mai nuanțată, ar putea crea o emoție estetică de durată, cutremurul după care ne înclinăm și care, lui Mugur Grosu știm că nu-i este străin în alte limbaje artistice.

 

Nora Vasilescu