După cum bine ştim din istorie, literatură si viaţa personală, iubirea poate avea consecinţe catastrofale (bibliografie: Shakespeare, Opere complete, precum şi operele incomplete ale altora, mai mici). Un exemplu de dată recentă, puternic ancorat în realitatea secolului 21, este povestea de dragoste dintre doi reprezentanţi ai tinerei generaţii de azi, foşti şoimi ai patriei, foşti pionieri, actualmente oneşti contribuabili neafiliaţi politic. Ea este ziaristă la un cotidian, el lucrează ca inginer de sistem. Ei se întîlnesc într-un chat şi simt imediat ca sunt făcuţi unul pentru celălalt. Iubirea lor creşte zi de zi, ca şi, vai, factura telefonică, pentru că foarte repede vor trece de la scris (chat şi e-mail) la oral (ah, vocea lui, cînd o sună la două noaptea, repede, pînă nu vine nevastă-sa din baie).

Ei, da, el are şi-o nevastă, el are şi-o nevastă, hei, hai leliţa mea, el are şi-o nevastă. Dar, dupa cum veţi afla, nu nevasta este de vină pentru consecinţele catastrofale pe care le aşteptaţi cu sufletul la gură, ci altcineva sau altceva, poate soarta nemiloasă care se opune, pentru a cîta oară in istoria multimilenara a omenirii, unei mari iubiri. Cum spuneam, iubirea lor se desfăşoară (ce mîndru sună acest cuvînt) platonic, plutind în marele Web sau grăind cu glas duios la telefon. Uneori glasul e mai puţin agreabil, soarta nemiloasă de care vorbeam îi face să se certe, ea plînge, el suferă, dar ce dulce poate fi împăcarea!

De dragul acestor minunate împăcări, ea şi el se despart şi se regăsesc de nenumărate ori, utilizînd aceleaşi moderne mijloace de comunicare. Uneori, în momentele lor de mare euforie şi optimism, cei doi visează o întîlnire concretă, abia aşteaptă să se vadă, să se îmbrăţişeze... dar, vai, exact atunci vine doamna soartă nemiloasă sau vreun drăcuşor sau cine ştie cine şi-i face să renunţe la orice întîlnire, să se despartă definitiv şi irevocabil, mai bine acum decît mai tîrziu, cînd ar putea fi prea tîrziu. Aşa că, într-o noapte caldă de iarnă, decid împreună să-şi continue vieţile separat. Despărţirea e grea, plină de jale şi de suferinţă, ea ratează un reportaj de pagina întîi, el, de supărare, nici nu-şi dă seama că a căzut serverul, ea primeşte o sancţiune de la redactorul-şef, el e dat afară, dar ce contează aceste fleacuri pe lîngă disperarea lor... Peste o zi sau două el nu mai rezistă, revine, iubirea e prea mare, nu poate renunţa, aşa că-i trimite, în semn de împăcare, un e-mail gingaş şi suav ca Windows 98, cu un attachment floral animat cu inimioare roşii. "I love you", scrie el în mesaj. Ea e fericită, el e fericit, toata lumea rîde, cîntă şi dansează (film sovietic), fericirea e generală, dă pe-afară, spre bucuria Romtelecom care numără impulsurile.

Dar vai, abia acum vine catastrofa, îndelung pregătită off line, ca să nu zic în umbră. El, de fapt, nu voia sincer să se împace, a, nu, ci să se răzbune pe ea, care refuzase să fie a lui, iar aşa-zisul e-mail de împăcare conţinea o armă letală. Iar ea, eroina noastră, în naivitatea ei de îndrăgostită, nu-şi dă seama imediat de perfidia lui, nu înţelege ce pericol reprezintă pentru sănătatea populaţiei de calculatoare şi transmite mesajul de amor prietenelor (care fuseseră alături de ea în momentele grele ale despărţirii), pentru ca acestea să-i impărtăşească bucuria. Care prietene la rîndul lor trimit florile cu inimioare altor prietene şi prieteni, care...

Molima se răspîndeşte cu repeziciune, cuprinde toată ţara, tot globul, omenirea e şocată de consecinţele nefaste ale acestei poveşti de dragoste şi nimeni nu mai îndrăzneşte să-i spună iubitei sau iubitului "I love you!" nici măcar în glumă.

Aşa s-a sfîrşit o frumoasă poveste de dragoste online. În schimb Norton, McAffee, RAV, AVX, Panda, AVP şi mulţi alţii vor trăi fericiţi pînă la adînci bătrîneţi...