Mugur Grosu

Grosso Modo(3)

Lenea

 


preambul

După lăcomie, lenea este cea mai tulburătoare invenție omenească. Misterioasa ei apariție, comparabilă [pe undeva, la nivelul importanței], cu născocirea cifrei zero a rupt multe pagini din manualele de istorie. Recentele săpături prin turbăriile cartierului Tomis Nord ne-au permis observații din ce în ce mai interesante. Mergând în sens invers pe dârele revelate, cercetătorii s-au dus pe firul izvoarelor până dincolo de originea Dinu LazarOmului pe pământ, [aniversare aproximată cândva de G. de Mortillet cam la 230 - 240000 de ani depărtare, în ciuda complicității unui număr infim de savanți]. Faptul că au ajuns dincolo de acest punct ridică multe semne de întrebare pe care nimeni nu mai vrea să le dea jos. Dincolo de aspectul ecuaționist al istoriei, apreciem că anumite aspecte devastatoare ale chestiunii pun sub semnul întrebării valoarea exponențială a cuvintelor progres, civilizație și, de nu, maioneză. Toate aceste bunuri lingvistice aparțin indubitabil culturii; iată de ce ne simțim obligați să intervenim cu studiul nostru, încropit în fugă după un număr infim de acumulări preliminare, la programa obligatorie a sistemului educațional. Vom încerca să fim cât de succinți cu putință pentru a nu perturba programa școlară cu un obiect de studiu exhaustiv. Importanța materialului ne impune oricum să cerem forurilor abilitate eliminarea, pentru următorii 5 ani, a vacanțelor & concediilor de vară iarnă si primăvară precum și obligativitatea lecturilor în troleu. O ediție ceva mai lărgită va fi editată în colecția Histoire Générale des Peuples -l'homme préhistorique la Imprimeriile Larousse din Paris, rue d'Arcueil, Montrouge (Seine). Prin ajutorul substanțial al unor autorități locale ce-au ținut să-și păstreze anonimatul (vă spunem doar că unul dintre aceștia e doamna consilier județean Ioana D'Arc) volumul va costa la tarabe doar 795 998 lei + 2 lei taxa de timbru a Uniunii Oamenilor Silitori din Țară, filiala Consiliul Scriitoricesc de Apărare a Țării [pe scurt, UOSȚ filiala CSAȚ]

prezentarea obiectului de studiu

Mugur Grosu era un om obișnuit, care se culca în fiecare dimineață în jurul orelor 5, 6 sau nu se culca deloc pentru că: ori moțăia, ori se deplasa economic așteptând [ca o mironosiță] să-l fure somnul când îi era lumea mai dragă. Cum în ultima vreme lumea îi era din ce în ce mai dragă, somnul îl fura pe neașteptate în locuri din ce în ce mai pudice. Despre care însă nu ne-am propus să vorbim în momentul de față. Studiul nostru este interesat de acele din ce în ce mai rare ocazii în care se nimerea ca Obiectul să se culce în preajma orelor 5, 6. Când spunem în preajma avem în vedere o rază destul de largă de acțiune, ținând cont de faptul că atât ora 5 cât și ora 6 au în fața casei câte un câine cu miros deosebit de ascuțit. Înainte de a-și întinde cortul în preajma lor, Obiectul era nevoit să studieze direcția, viteza și forța vântului, având grijă să se întindă în sens opus acestora pentru ca nu cumva mirosul să-i fie purtat în nările feroce ale credincioaselor patrupede. Pentru reușita demersului se bucura și de complicitatea tabelului lui Mendeleev, pe care-l consulta cu atenție pentru a prevedea schimbările bruște de atitudine atmosferică (cunoaștem cu toții că vântul este provocat de diferențele de presiune ale elementelor din văzduh; orele 5 și 6 sunt caracterizate de o labilitate deosebită în acest sens) Abia apoi, descriind cu ochii minții și-o bucățică de sfoară în chip de rază un cerc cu centrul în punctul G al locului stabilea cu precizie rudimentară cordonul ombilical al orei. Cordon pe care și-l înfășura apoi strîns în jurul halatului. După care se întindea liniștit și adormea buștean. Conexiunea dintre rezultatul acestei acțiuni și contrabanda cu cherestea o vom face, însă, cu altă ocazie.

factorul perturbator

Studiul acesta n-ar fi fost cu putință fără existența unui ingredient special în bucătăria faptelor, element pe care-l vom numi în continuare, pentru economia minții, fp, adică factorul perturbator. fp reprezintă pentru logica faptelor ceea ce este bujia în automobilism. Un sqn. [Adică sine qua non.] Un fenomen meteorologic extraordinar [în mecanica sa absconsă] făcea ca în jurul orei 9.30 fp să-și croiască drum prin spațiul îngust dintre jaluzea și tocul ferestrei, desenând în aerul plin de fum de țigară al locului o lamă luminoasă subțire, ca de cuțit. Sincronizându-și cu precizie imaginea cu volumul, fp cobora enervant de lent și precis până ce ajungea în dreptul unuia din obrajii Obiectului adormit. Odată stabilizată poziția sa acolo începea să apese. Dacă mișcarea ar fi fost bruscă, fără-ndoială că din obrajii îmbujoratului Obiect ar fi țâșnit sângele. fp însă nu era bărbier și nu călătorise niciodată mai departe de marginea cartierului Tomis Nord, necum prin Sevilla. Astfel încât apăsarea sa minimalistă, o minune a tehnicii, panteismului și ingineriei , determina doar o coborâre lentă, fină, aproape imperceptibilă a obrazului victimei. Abia când acesta ajungea în dreptul osului, fp își dezvăluia abilitățile rotopercutante dar pentru Obiect era prea târziu ca să mai acționeze în consecință. Și, paradoxal, era spre binele său că se întâmpla asta. Nu-i rămânea decât să-și miște capul câteva grade pentru a-l scoate de sub incidența razei violatoare. Și jocul acesta se repeta de câteva ori în cursul unei dimineți aproximativ identice cu cea anterioară și cea ulterioară.

Evident că trebuie să precizăm aici următoarele: asta cu raza era doar în mintea Obiectului: lenea despre care vorbim în materialul de față dezvoltase în mintea sa un sistem extrem de stupid și de complicat de acțiune. [Putem identifica cu precizie înfiorătoare prezența lenii pretutindeni unde există un sistem complicat și stupid] Sistemul era construit pe schema triunghiulară q,e,d, unde q este vârful unghiului observă cât trebe, e - vârful lui analizează mintenaș iar d -al lui acționează musai. Schema e cunoscută în cercuri largi sub numele qed pentru că e funcțională, ca majoritatea lucrurilor dubioase, doar în sensul acelor de ceas. Nu interesează acum formele sale degenerative deq, eqd, qde, pe care le simpatizăm uneori pentru că duc la rezultate nostime. Ne vom apleca, în capitolul următor, asupra acestui sistem tradițional [răspândit prin populații largi] și vom proba că la rădăcinile sale stă și-și râde în barbă lenea.

 

Mugur Grosu