Petre Stoica
Insomniile bătrânului
Cartea Românească, 2000

 

 

Petre Stoica este un poet de primă linie în poezia românească și traducătorul genial al lui Trakl. Ajuns la o vârstă de argint cu aur și bronz , "După un suspin de durata deceniilor" , poetul ne înfățișează un tablou grotesc, al unei societăți din care nu te poți retrage nici orb, pentru că:" o trainică funie împletită în ateliere subterane/ leagă între ele destine epileptice/ consolidând inerția" ( Stație finală). Despre această "amară stație finală" a societății românești, Petre Stoica, vorbește calm, fără rețete, dar în cuvinte grele, așa cum vorbești cu o curvă în zi de repaos la un pahar de vin prost, pe degeaba. "Spre dimineață adorm și visez/ un crocodil care îmi aduce cadou de Crăciun/ o diplomă de merit pentru arta/ de a spune vieții: destul".

Nici o părere de rău, mizeria ajunge până la turla suspinului (Poem robust I). Cel mai cumplit soi de umor, este umorul roz-bomboniu, care seamănă cu mărgica din colțul gurii pe care o dăruiești lumii înaitea morții. Atunci când nu mai vrei nimic, nu te lingi pe buze. "Azi 6 ianuarie 1998/ nu am făcut nimic/ azi am fost în consens cu aleșii națiunii" (Altă filă de cronică).

În mica lui localitate de retragere, se pare chiar natală, poetul este "bătrânul cerșetor încăpățânat/ să așeze pe altarul orășelului ațipit/ un buchet de cuvinte celeste" (Elegie). Oare să mai fie nevoie de așa ceva? Adăpostul cuvintelor te face să pierzi cheia de la ușă, iar pragul devine vertebra cea mai înalta a crucii. "noapte bună tuturor/ nu mai cred decât în tristețea din ochii câinilor/ rămași împerechiați între trotuar și șanț" (Nocturnă în fa diez major).

Cu cât este mai departe de lume, Petre Stoica, este mai aproape de ea. Retragerea lui în odăi și în vorbe, în pâine uscată, ni-l aduce mai aproape de ureche, zilele lui spun ceva auzit pe întuneric de lumănare." Semințele cad pe teritorii pietrificate/ născând puiandrii mizeriei umane" (Aritmetica scăderii în idealuri). Nu avem de-a face cu un avertisment, ci mai degrabă cu o pace în blestem.