La Caffé Computer,
pe lînga Podul Mogosoaiei...

Intr-una din zilele - mult prea putine - de vacanta, m-am gindit ca n-ar strica daca as hoinari putin prin centru, sa vad ce mai face lumea buna din caffe-internet-uri. M-am trezit chiar in inima orasului, aproape de Calea Victoriei, pe Podul Mogosoaiei - cum i se spunea acum doua-trei secole.
Pe fatada unei cladiri ce aduce mai mult a ranch american decit a vila bucuresteana, m-a atras firma <Caffé Computer>. In ciuda infatisarii rezervate si sobre, poate un pic prea cazone, inauntru atmosfera era de-a dreptul fierbinte. Douazeci si patru de pentium-uri II la 333 sfiriiau pur si simplu sub degetele febrile ale musteriilor. Unii cutreierau pe Internet, altii jucau absorbiti Quake2, FIFA si StarCraft ori altceva. Citiva aveau de lucru in Word sau in alte programe. Parca m-as fi aflat intr-un laborator universitar de computer science.
M-am indreptat anevoie prin sala ticsita spre cel ce parea a fi stapinul locului spre a-l intervieva. Nu voiam sa pierd ocazia, mai ales ca, spre deosebire de multi altii, era binedispus, dichisit si pomadat. (Imi venea sa-l intreb mai intii daca n-are cumva vreo intilnire! Pe urma am aflat ca intuisem perfect.)
Am aflat ca este un club relativ vechi, deschis in urma cu un an. Capitalul - ca de obicei - e strict secret, numai ca am fost repede luminat: "l-am tot adaugat pe parcurs" (aha! Deci, desi au fost mai multi la inceput, n-au avut toti banii, au tot pus, au tot pus, pina unii s-au saturat si-au iesit din afacere!).
Oricum,ma aflam in fata unui tip pasionat, care-si dorise multa vreme o asemenea afacere si care, mi-a marturisit, nu numai ca acum este multumit de felul cum merge, dar n-a parasit-o nici cind lucrurile nu au fost foarte... roz.Mi-am zis in gind ca sunt putini cei care nu se grabesc sa spuna <Nu merge! Pacat! Ma retrag!>, ci sa caute sa faca in asa fel incit afacerea sa ia aripi incet-incet, asteptind cu rabdare profitul. Interlocutorul meu mi-a luat-o inainte cu demonstratia: a tras tare, insa acum are deja planuri sa mai deschida doua sali in Bucuresti. In ceea ce priveste aspectul, i se pare "satisfacator, ar fi loc pentru mai bine", ar mai fi multe de facut pentru imbunatatirea atmosferei, cu toate ca visul sau nu fusese atit de indraznet.
E clar ca are vad bun, doar e linga Podul Mogosoaiei! De aceea tot timpul e full (are cam 100 de clienti pe zi, iar programul e non-stop!). S-ar putea sa am nevoie de rezervare daca imi trece prin cap sa vin neaparat aici!... Stric o intrebare. Raspunsul e afirmativ. Uneori, nu fac fata! Asa deci! De asta-mi spunea pe la inceputul conversatiei ca e mult mai bine chiar decit a visat!
Ma uit imprejur: mai mult de doua treimi vin pentru jocuri, restul pentru Internet. Majoritatea sunt liceeni sau chiar studenti, picii lipsesc: nu e un loc pentru ei! Observ citiva impatimiti si apoi aflu placut surprins ca duminica se organizeaza concursuri de StarCraft - tentant, n-am ce zice! Oricum, preturile sunt decente: 10000lei/h Jocuri 20000lei/h Internet si noaptea sunt 6000lei/h toate serviciile. Au si acasa calculatoare, dar prefera sa vina aici, unde sunt in retea si unde este atmosfera de intrecere.
M-am grabit sa plec: mai aveam citeva capitole dintr-un roman de citit iar peste doua zile incepea scoala.
Mi-am lasat amabila gazda in fata unui calculator, pe un IRC. S-ar parea ca asta este placerea lui deosebita, desi recunoaste ca "Internetul e o chestie pe care noi de-abia o descoperim si e foarte placuta" si ca, in consecinta, mai sunt si alte tentatii.

Florin Stiuca