Acasa mai departe

UNIBUC, locul 4 în lume!

Echipele reuniteEchipa UNIBUC a Universitătii Bucuresti, a obtinut locul 4 in finala mondială ACM ("Olimpiada programatorilor"), iar echipa Politehnicii bucurestene locul 11. Concursul a avut loc in perioada 8-12 aprilie 1999 la Eindhoven - Olanda si a reunit 62 de echipe studentesti selectionate anterior din 1457 de echipe reprezentând aproape toate universitătile si colegiile din lume.

Echipa UNIBUCUNIBUC s-a calificat în finală fiind câstigătoarea concursului ACM pe zona Sud Est Europeană. La aceasta competitie, sponsorizată de către IBM, contează primele 10 echipe, departajate între ele de numărul de probleme rezolvate si de un punctaj de penalizare. Pâna acum cel mai bun loc obtinut de o echipă din România a fost locul 18.

Echipa UNIBUC a fost formată din următorii studenti de la facultatea de Matematică - Informatică: -Adrian Sandor, anul 2;Bogdan Stănescu, anul 4, la a doua participare în finala mondială;Liviu Panait, anul 4 antrenorul echipei fiind Cristian Grozea, asistent la catedra de Inteligentă Artificială.

Cu această ocazie am avut un schimb de mesaje cu cei din echipa care a obtinut exceptionalul rezultat. Iată ce am putut afla:

Darvas Attila:Locul 4 obtinut la ACM World Finals 1999, in Olanda la TUE este impresionant. Care au fost primele Dvs gânduri la aflarea rezultatului?

Adrian Sandor - În momentul aflării rezultatului (care a fost la festivitatea de premiere) am avut o mică dezamăgire, pentru că voiam să ne strige cât mai tirziu. Oricum, am fost foarte bucuros că sintem în primii 5, si chiar mai sus de locul 5, si că am întrecut universităti cu renume (ca Harvard, Berkeley, etc.)

Bogdan Stanescu - Mi-a părut putin rău ca nu am luat locul III.Cu atât mai mult cu cât între noi si locul III a fost diferentă de numai 2 minute.De fapt, cel mai mult ne-a părut rău când nu am reusit să terminăm de rezolvat a saptea problemă, care ne-ar fi adus locul I detasat.

Liviu Panait - Am stiut că suntem în primii 10 din momentul în care juriul a spus că rezovarea la a 6-a problemă este bună. Ne-am bucurat foarte mult. Apoi a urmat decernarea premiilor unde speram să ne strige numele cât mai târziu (au inceput cu locul 10). Când am urcat pe scenă si am primit diplomele am fost extrem de fericiti dar, apoi, am realizat că puteam să ne întoarcem în tars cu mult mai mult. Cel mai rău îmi pare că nu va mai fi o "data viitoare", o revansă.

DA: Ati putea spune citeva cuvinte despre Dvs? ( Anul univ, liceul absolvit, profesori, rezultate anterioare, proiecte, pasiuni)

CG - Am absolvit Facultatea de Matematica, sectia Informatica, la Universitatea Bucuresti. Am concurat si eu in concursuri de programare, când eram student, mai ales la concursurile de la Iasi si Craiova. Echipa în care eram a reusit să ocupe locul I câteodată.

AS -Eu sunt în anul 2; am absolvit liceul "Dimitrie Cantemir" din Onesti. Profesorii mei din anul 2, care predau materii din domeniul informaticii, se numesc Horia Georgescu (tehnici de programare), Ioan Tomescu (structuri de date), Victor Mitrana (bazele informaticii), Sergiu Rudeanu (fundamentele algebrice ale informaticii). Nu-mi dau seama ce importantă are, dar dacă m-ati intrebat vi i-am spus. Ca rezultate anterioare as mentiona premiile obtinute la olimpiadele nationale de matematică: locul 1 în clasele 6-9, premiul 2 în clasa a 10-a si a 12-a si premiul 3 în clasa a 11-a. De asemenea, am obtinut si premii la concursuri de informatică, de exemplu concursul national între cluburile elevilor - premiul 1 în clasa a 7-a si a 8-a; aproape în fiecare an de liceu am luat premiul 1 la olimpiada de informatică, faza judeteană, dar nu m-am dus la faza natională pentru că era în acelasi timp cu olimpiada de matematica. Si mai sunt si alte concursuri, dar de mai mică importantă. Proiecte în lucru: o interfată grafică pentru DOS (s-ar putea să abandonez acest proiect dacă renunt să programez în DOS), un program de tip commander/navigator pentru Windows (eventual si pentru DOS), un editor grafic 3D (l-am scris în DOS, acum lucrez la versiunea 2.0 pentru Windows), un limbaj de programare nou si foarte flexibil, si alte proiecte mai mici. Proiecte terminate: nu stiu cum se face, dar după ce scriu un program, mi se pare simplu si nu prea demn de atentie. Proiecte de viitor (posibil indepărtat): un limbaj de tip hipertext care să permită si scrierea de formule matematice (si apoi o mică enciclopedie matematică scrisa sub această formă), un program de sinteză si recunoastere vocală (în limba română), un program care să discute cu utilizatorul în limbaj natural (si să nu fie stupid), si altele care nu sunt prea interesante sau sunt prea îndrăznete si n-am curaj să le amintesc. Pasiuni: programarea, muzica, sahul, matematica si (din păcate) jocurile pe calculator.

BS - Anul IV de studiu, Liceul Teoretic Mihai Viteazul Ploiesti LP - Anul IV de studiu, am absolvit Liceul de Informatica Bucuresti. Pasiuni: inteligenta artificiala, domeniu în care vreau să-mi si iau doctoratul.

DA : Cum se formeaza o echipa, care sunt principalele atuuri ale fiecarui component al echipei si rolul antrenorului?

CG - Noi, în Universitate, formăm echipa de ACM cu cei mai buni programatori, dupa clasificarea de la concursurile de selectie.

AS - Cred că modul cum s-a format echipa noastră a fost (aproape de) ideal: s-au selectat cei mai buni studenti si apoi am învătat să formăm cu adevărat o echipă. Atuurile componentilor? Eu le văd asa: Bogdan este expertul în grafuri si de asemenea el are cea mai mare experientă; Liviu se descurcă foarte bine cu probleme de programare dinamică si backtracking (si în general e "bun la toate") iar eu mă ocup de obicei de problemele care necesită si gândire matematică si am un ochi critic care observă greselile în programele colegilor (mai greu în ale mele, din păcate). Antrenorul a fost cel care ne-a mobilizat, ne-a pus să lucrăm împreună, ne-a adus seturi de probleme, a fost si juriu si profesor si mereu un prieten. În Olanda a fost de asemenea manager si chiar sponsor. Îi multumesc încă o dată pe această cale pentru tot ce a făcut pentru echipă.

BS - După părerea mea, cel mai bine este să se organizeze câteva concursuri de programare locale în universitate, să se cumuleze punctajele, să se aleagă cei mai buni si să se facă câteva antrenamente cu echipa formată pentru ca membrii să se obisnuiască să lucreze împreună.

LP - Pentru formarea unei echipe trebuie să se tină foarte mult seama si de cât de bine se pot întelege programatorii ca echipă. În majoritatea universitatilor din străinătate nu s-au organizat selectii pentru programatori, ci s-au selectat echipe (mai multe echipe au concurat pentru a reprezenta institutia de învătământ). Cred că noi am avut sansa de a ne întelege perfect si de a forma o echipă foarte unită (din cele 6 probleme rezolvate la finală, doar una singură a fost rezolvată de 1 om, iar două dintre ele au fost lucrate în colaborare de toti 3). De asemenea, cred că antrenorul are un rol mult mai important decât ar părea la prima vedere. Cristian Grozea a avut în permanentă grijă să ne pregătim pentru concurs si să avem probleme de antrenament. Acesta este un lucru usor pentru primele antrenamente, dar după câteva săptămâni am epuizat toate concursurile si Cristi a avut foarte mult de căutat pe Internet pentru a ne aduce probleme noi.

DA : Care au fost conditiile existente pentru pregatire si cine au fost cei care v-au sprijinit ?

CG : Majoritatea antrenamentelor au fost făcute în camin, în Grozăvesti, pe calculatoarele proprii. Ne-au sprijinit multi, profesori (Adrian Atanasiu, Horia Georgescu, Ioan Tomescu), studenti si simpatizanti cu efortul echipei (părinti, frati/surori). O mare parte din ei sunt mentionati în http://phobos.cs.unibuc.ro/acm

AS - Pregătirea a constat în mai multe antrenamente (simulări de concurs) care au avut loc la cămin (eu si Bogdan stăm în acelasi cămin), si am lucrat pe calculatoarele noastre. Cred că am fi putut să lucrăm si la facultate, dacă am fi vrut, dar dotarea facultătii este destul de mizerabilă si oricum ar fi fost mai dificil. Cei care stiu eu că ne-au sprijinit au fost rudele si prietenii (ne-au sustinut moral) si evident Cristi. În rest, nu prea s-a agitat nimeni.

BS - Majoritatea pregatirilor au fost făcute în camera mea din cămin, apoi o parte în camera lui Adrian, folosind calculatorul meu si al lui. Rămânem recunoscători colegilor de cameră care de obicei se făceau nevăzuti în timpul antrenamentelor.

LP - Ne-am pregătit extrem de mult si am găsit sprijin la foarte multe persoane: colegi, prieteni, profesori. Un merit deosebit îl are si antrenorul Cristian Grozea care a avut grija să avem la dispozitie conditii asemănătoare celor din timpul concursului: aceleasi utilitare, acelasi sistem de operare, aceleasi medii de programare.

 

Acasa mai departe