Uneori parantezele sunt necesare intr-un discurs teoretic de orice fel. De multe ori in filosofie sau in incercarile de circumscriere a ei aceste paranteze sunt pauze de respiratie, ragazuri menite sa ordoneze ritmul unui suflu. Ele ajuta la reimprospatarea gandirii si la reasezarea concluziilor in ordinea exemplelor. Am ales un asemenea "pliu", un asemenea spatiu-moment in mijlocul unei serii de articole ce nu par a supravietui fara exemple si "sample"-uri dintr-un asemenea tip de text, ce pune in intamplare, la un loc si filosofia si performarile ei cibernetice. Articolul inceput in numarul trecut se va continua natural dupa textele ce vor urma in paran(teza) ca fragmente ale unui nou tip de a face filosofie, nomadologia. Cum am mai spus, e un sp@tiu, e un pretext, e tot ce poate fi. E un mod de intamplare-la-un-loc, e un mod de a gandi si un periplu. E un excurs si un discurs. Un par-curs. Un spatiu viu, o mod-al(ter)itate. O textuare, o textura si o epiderma. O exemplificare si o amplificare a unor concepte (teoretice) ce devin-in-fapt; ce se produc;ce se re-aranjeaza in ordinea existentului, a umanului, a filosofiei, @...

13

Locul de fuziune este prezentul in care se intalnesc coordonatele (oricaredoua ;oricate), reperele nomadului . El citeste Schelling pe internet, ascultand in casti ultimul album Sepultura. Roots. Nu conteaza spatiul si timpul, totul e sa se intalneasca undeva, in planul virtualitatii cuvintelor, sa produca ceva utilizabil intr-un context referential. Isi cheama anacronismele, il lasa pe Wagner sa se certe cu Ken Russel. Provoaca, pentru ca se simte, din toate partile, provocat. Stie ca poate prelua orice si transforma in pretext orice semn, oricat de mic al unei prezente vii ce se lasa perceputa. El cheama inauntru si performeaza "aduceri laolalta", "intamplari". Citeste: "obiectul nu este altceva decat timp fixat, absolut actual, iar ocuparea spatiului este determinata numai si numai de marimea temporala". "Timpfixat", asta aude si stereo. Timp amazonian al unor triburi uitate de lume, ritualuri de trecere inregistrate de o trupa de rock braziliana. S-a creat un spatiu a-temporal, etern. Jungla de sunete il invaluie. "Timpul devine finit numai datorita spatiului, iar spatiul, numai datorita timpului" .Finitudinea acestor universuri ana-cronice alternative perceptiei nu se afla decat in suportul material. Dar sunetele si informatia vor ramine, pentru nomad, repere "in aeternum". "Deci in obiectul insusi, adica in produs, spatiul si timpul nu pot aparea decat concomitent si neseparate intre ele". Acei indieni nomazi isi poarta timpul cu ei, ei sunt ceea ce arata si ceea ce aduc. Radacini. Radacinile. Niciodata radacinile nu sunt in pamant. Le culegi si le adaugi. Le descoperi si le cultivi. Apoi pleci mai departe. Nomad.

20

Nomadologia impune o filosofie a praxisului, a finalitatii imediate in planul ontologicului si al realitatii cotidiene, o etica a consumului. Filosofia nomadului este una de consum a insusi consumului, de exorcizare a intelesului uzual al "con-sumului", si de privilegiere a acestuia in planul gandirii conceptuale. Poate fi numita, desi rebarbativ si fortat , "consumologie". Sau "folosofie"... Nomadul isi aduce laolalta cuvintele de care are nevoie doar impreuna, le leaga, le uneste, alchimia sa secreta este una a cuvantului. Forteaza pana la limita arta abstractiei filosofice, se situeaza la marginea cuvintelor, in centrul creatiei. Excesul de fuziune pe care-l provoaca elementelor gandirii si experientelor sale este singura normalitate pe care o acorda conceptelor sale noi, ce-i servesc, doar ele, ideile. Nu poate provoca noul exclusiv cu mijloacele filosofiei si gandirii clasice, ce i se par de multe ori anchilozate si incremenite la locul lor batut in cuie. Poate atinge mai sigur precizia expresiei, miezul unei stari si al unui gand jucandu-se cu grija cu sensuri si acceptiuni ce par viziunii comune "intangibile", comitind in ochii profani imprecizii terminologice si alunecari de sensuri impardonabile. Si aceasta este o fata a libertatii sale ,dar nu abuzeaza niciodata de capacitatea de a jongla cu tot ce-i pica sub mana. Ar devaloriza repede "dansul" gandirii nomade. Folosofia. Foloseste si abandoneaza. Tot ce poate intelege tinteste si doboara. Totul e comprehenCIBLE (cible=tinta, in franceza). Esenta lui este consumul, nucleul consumist al fiintei ce, paradoxal, acumuleaza consumand si aruncand. Esenta individualismului este canibalismul social. Isi repeta ca sa nu uite . Merge mai departe. Mai mult. Propune o "fuziune" de sensuri noua si totalment anacronica: consummum-ul. Consumul de sine prin producerea ritualizata de norme est-etice. Tot ce e ritual este cultualizat. Cultu(r)alul poate deveni arta. Printr-un samanism demiurgic. O "samanimicire de sine". E deja prea mult. Liciteaza totul pentru a se face inteles. Samanizeaza mai departe. Canta si danseaza. Acum e Consumistagog. Proclama: "Nu exista valori in sine, ci doar valori ale sinelui". Asadar , consum, esse, fui. Cartezian, desi tradator, Isi aproprie adunand si apropiind: "Cogito, ergo consum". Multimediaza , arata ca , daca vrea , poate aduce totul in prezentul experientelor sale extreme si, aparent doar dada-izand putin realitatea, poate transforma totul in favoarea sa. Dar nu vrea asta.Asteapta ca totul sa vina la el, sa-l confirme natural, fara nici o fortare operata asupra celor ce-l provoaca la asemenea "happening"-uri. Totusi, logos-ul sau numai este al tuturora. A devenit...nomadologos...

37

Discurs in discurs, text in text, experienta in experienta. Eu in eu. Isi cauta existenta si realitatea ca fenomenologie. Ego-fenomenologie. Gandirea auto-constientizata ca principiu al producerii. Ca principiu al individuatiei si diferentei. Ego-fenomenologie. Eul ca fenomen. Nomadismul ca forma a fenomenologiei de sine. Adica exact ceea ce incearca nomadul, acum si aici. Asa. Mai intai in timp, apoi in spatiu. Aici e mai tarziu decat acum.

50

Viata nomadului se desfasoara la viteza foarte mare, ca o cursa pe autostrada, desi autostrada este un spatiu pe care il evita din principiu. E un loc comun (literal!) pe care-l simte prea batatorit ca sa-i mai poata fi familiar. Desi il foloseste, exorcizandu-l. Se joaca. Literalitate si metafora, totul isi are locul in discursul sau, cu nivele mai mari sau mai mici de seriozitate. Stie sa rada. Depaseste ceea ce-i sta in drum. Apasa pe acceleratie si merge mai departe. N-are limita de viteza.