inapoi

acasa

mai departe

Coloana Infinetului : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

Tu TIC, eu tac



De unde titlul? Ceva timp in urma, dupa ce se delectase cu oarece cuplete la adresa noilor stapini ai Romaniei, drept care petrecuse la mititica un timp de reculegere, Tanase aparuse pe scena linga un ornic si spunea: "Tu tic, eu tac." Am preluat formula, adaugind cite ceva pentru a fi in ton cu ceea ce se intimpla in lumea IT-ului romanesc. Scurt istoric de caz In urma cu trei numere, inainte de putin vizitatului IFABO, am participat si v-am relatat despre o intilnire la BINARY 98. Intitulasem articolul "Leapsa pe lobbate" furios fiind, atunci, pe stilul sedintoman in care se organizase acea memorabila intrunire. Apoi a venit cea organizata de TIC-lobby la IFABO si ne-am suflecat minecile si am purces la... La ce? Pai la cam nimic. Dupa expozitie si dupa ce am socotit ca oamenii si-au tras rasuflarea si gindurile, am lansat ideea, agreeata verbal de destui, ca sa facem un fel de plan de bataie in privinta promovarii IT-ului. Exista o lista de discutii, naiv intilulata TIC-Lobby, mai exista vreo citiva entuziasti, tot naivi si ei, si am presupus ca in materie de IT nu suntem in Romania ci undeva intr-o tara din aceea lipsita de "caldura" unde oamenii mai mult fac decit vorbesc. Luati-o cum vreti. Planul de bataie Propusesem trei etape saptaminale in care sa ne concentram atentia intr-un anume fel. Prima etapa ar fi fost un fel de brainstorming in care fiecare sa emita idei cit de cit aderente la subiect. Regula era ca nimeni sa nu critice, numeni sa nu incerce nici-o restrictie si toti sa ne simtim cit mai in largul nostru. Dupa aceasta etapa ar fi urmat o discutie pe baza listei complete a propunerilor primei etape. Fiecare ar fi optat pentru o anume ierarhie in cadrul listei si dupa o alta saptamina am fi avut o lista ordonata. Misiunea celei de-a treia saptamini era sa argumentam primele cinci pozitii din lista ordonata, rezultind astfel un document, sa-i spunem, cu care sa pornim la lupta. Cum au decurs ostilitatile Foarte simplu. In cel mai pur stil romanesc, ostilitatile au decurs intre noi. De la primele propuneri, si ultimele as zice, s-a simtit acea bucurie mioritica in a critica. De ce sa gindim ce am putea face, mai bine e sa ne luam de Iancu. Unii au ignorat de-a dreptul propunerea continuuind sterila dezbatere despre ce ar fi daca. De laudat a fost Dl. Gruia, expert la grupul liberal, care a venit si cu propuneri si a incercat sa miste cit de cit lucrurile. Dar de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. Ce sa ceara? Asteptam niste politicieni inepti si plini de ifose sa-si faca timp pentru a nu-si nesocoti propriile afirmatii, astemptam ca sa vina cineva si sa ne bage in traista, asteptam ca din discutiile noastre despre una despre alta sa se ridice un fel de duh al lampii care sa ne indeplineasca dorintele. Numai ca lampa noastra e seaca si cred ca un duh binevoitor nu ar putea face nimic. Nu de alta dar la intrebarea: mai "aitiistilor" romani va indeplinesc trei dorinte, care sunt ele? nu cred ca susnumita gasca ar ajunge vreodata la vreo concluzie. In loc de concluzii N-am. Nici macar nu sint dezamagit. Mi se pare normal ca dintr-un fost circ al foamei in care eram solidari, am iesit intr-unul al mizeriei morale in care incercam doar a ne sui unul in capul celuilalt pentru a fi mai sef, mai destept, mai cu spuza pe turta proprie. Se incearca marile lovituri si ocolirea, pe cit posibil, a celor interesati. O placinta impartita la putin produce portii mai mari, dar si indigestie.

Dan Iancu

inapoi

acasa

mai departe