Cuprins

inapoi

acasa

mai departe

Dezvaluirea de sine (III)

banermedii.gif (2126 bytes)

Dolgin, Meyer si Schwartz (1991), oferă patru motive pentru care revelarea de sine e dependentă de sex. In primul rând, bărbatii si femeile caută valori diferite într-o prietenie. Femeile tind să privească prietenia ca pe un mediu unde-si pot împărtăsi sentimentele uneia sau mai multor persoane speciale. Prieteniile dintre bărbati sunt mai mult bazate pe activitate. In cel de-al doilea rând, femeile par să astepte rezultate diferite în urma revelării de sine. Se asteaptă ca aceasta să le ofere confort, evolutie a persoanei simai multă usurare decât asteaptă bărbatii de la asa ceva. In al treilea rând, socilaizarea masculină îi descurajează pe bărbati de la exprimarea propriilor emotii, care i-ar face să pară slabi în ochii altor bărbati. In fine, cei aflati în pozitii de conducere sau independenti dezvăluie mai multe informatii decât cei subordonati, iar femeile sunt privite ca fiind subordonate bărbatilor.

Litfield si Nart (1984) afirmă că pentru ca femeile să dezvăluie informatii eprsonale despre ele, trebuie respectate mai multe criterii. Receptorul trebuie privit ca o persoană discretă, de încredere, sinceră, plăcută, respectată, bună ascultătoare, caldă si deschisă. Pentru a comunica anumite informatii, trebuie ca vorbitorii să fie acceptati, să fie dornici să se reveleze, onesti si să nu simtă că au fost provocati să comunice. Un studiu recent de Carson, Baker, Holiday, si Meyers (1995) discută în continuare chestiunea diferentelor dintre sexe. S-a descoperit că bărbatii sunt candidati mai slabi la revelarea sentiemntelor si a emotiilor pentru că se tem că vor fi considerati homosexuali. Femeile sunt cel mai adesea ascultătoare preferate în discutiile revelatoare de sine. Acelasi studiu descoperă că femeile care sunt bune primitoare de informatii personale despre alte femei sun mai deschise către empatie. Când sunt ascultătoarele unui bărbat care se revelează pe sine, femeile folosesc mai multe strategii de clarificare si sunt mai putin empatice.

Humphrey (1981), a observat că bărbatii sunt mai dispusi să asculte o femeie decât un alt bărbat, iar femeile răspund mai prompt unui bărbat dornic să comunice decât unei alte femei. Mass media a modelat comunicarea într-un mod esential. Un suporter al acestei opinii este Marshall McLuhan a cărui teorie a Determinismului Tehnologic (1969) afirmă că mass media controlează întreg comportamentul uman. Mass media ne modelează si noi o modelăm. McLuhan afirmă că mass media ne controlează opiniile politice si modul de educatie, de asemenea folosirea stupefiantelor si a sexului. Gratz and Salem (1984) privesc negativ efectele mass media asupra naturii umane. Lor li se pare că oamenii se implică prea mutl în mass media si-si uită natura. De asemenea, cercetătorul consideră că mass media i-a făcut pe oameni mai lenesi, pentru că nu mai trebuie să plece atât de des de acasă. (va urma)

Cuprins

inapoi

acasa

mai departe