hoo Cuprins tot inainteee
inapoi acasa mai departe

Netologia : 1, 2, 3, 4

Noua moralitate a erei digitale: nethos-ul


Orice tip de comunitate (fie ea reala sau virtuala) isi stabileste, pe linga anumite norme nescrise (nomos-ul) ce-i mentin sanatatea morala, un tip de comunicare specific, care asigura supravietuirea la nivel verbal si, mai apoi, textual. Apar miturile, legendele,povestile ce organizeaza lumea ca ordine, ca logos.

Unul din rolurile sociale cele mai importante pentru o societate de tip primitiv apartine celui care repeta, de fiecare data cind e nevoie, anumite episoade ale istoriei. El poate fi samanul sau "cel-care-povesteste". Se realizeaza, astfel, o perpetua consolidare a "memoriei dure" de tip comunitar, Poate unii se simt socati de analogia pe care o fac intre o oarecare societate primitiva si o comunitate virtuala desfasurata, geografic...peste tot si nicaieri, in"simulacrul si simularea" spatiului-ecran. Apropierea nu este deloc fortata pentru ca - sa recunoastem - comunicarea comunitara in-virtual se afla, inca, in stadiul incipiental unei oralitati ce este, totusi, scrisa. Oralitatea aceasta se pastreaza atit la nivel verbal, cit si ideatic.

La fel, anumite roluri sociale isi pastreaza functiile arhetipale.Printre ele netologul il detine, poate, pe cel mai important din punct de vedere normativ, deoarece el constata realitati deja existente, face conexiuni cu formele deja prezente si performeaza concepte si formule noi care stabilesc, mai mult sau mai putin, indirect sau nu, directiile viitoare ale "logosului" electronic.

Internetul face sa circule, in fapt creaza un spatiu, un mediu de circulatie, de transfer multidirectional (imposibil de controlat) pentru multe locuri comune si adevaruri "populare" si, de multe ori, vom vedea, populiste... Tendinta generala a multor site-uri este de a raspunde, prin continutul lor, la acele celebre F.A.Q.-uri (Frequently Asked Questions), ceea ce le transforma in centre de raspindire a noilor mitologii.

De aici apare nethos-ul ca domeniu al moralitatii online, moralitate ce impune noi reguli si norme de comportare in/fata de actul cultural al circulatiei informatiei, sau cel putin incepe si vrea sa impuna. Problema care se pune in principal este aceea a unei "etici" a informatiei in cazul unei culturi (digitale) care se vadeste "orala" in premisele ei esentiale.

Cum reactionam in fata acestei stari de lucruri, cum stabilim o axiologie si criterii de diferentiere intre noul "folclor" si cultura "scrisa", intre popular si cult, intre adevarul comod, ready-made, si informatia pura, in stare originara? Iata o problema reala a lumii contemporane, pe care trebuie s-o privim cu toata seriozitatea, ascutindu-ne in primul rind aparatul metodologic si simtul critic al valorii...

Revenind la problema oralitatii ca mod de a percepe lucrurile (deoarece nu este vorba nici pe departe de o oralitate explicita!) vom constata o ingrijoratoare tendinta a net-culturii de a se indrepta spre o din ce in ce mai mare "ieftinire" epistemica a informatiei, ceea ce o transforma intr-un spatiu al banalizari valorilor. Internetul, ca spatiu, este deschis oricui, cei care sunt intr-un fel "respinsi" de cultura oficiala sau, pur si simplu, neacceptati, apelind la digital pentru a se vedea "publicati", integrati unui circuit de valori.

Orgoliul "vederii pe ecran" este aici in plina dezvoltare, dar din pacate, valoarea reala are de suferit. Nu ma refer atit la site-urile dubioase ca forma si continut, ci la falsa multiplicare si diversitate a informatiei. |l voi lua, spre exemplu,pe unul din preferatii mei, Jimi Hendrix. Acesta este prezent pe web, la o simpla cautare printr-un browser banal, in peste 200 de locatii.

|n real, informatia de baza se afla in mai putin de 20-30 de site-uri, celelalte fiind clone ale acestora. Se creaza,astfel, o iluzie a diversitatii si o "ametire" a celui care acceseaza care duce la diluarea informatiei, pina la falsificarea acesteia. Exemplul a fost ales la intimplare, fiind la indemina, generalizarea principiului falsei transmiteri a unei informatii putindu-se fara teama generaliza si in domeniul informaticii, al artei sau filosofiei.

Odata cu disparitia monopolului cartii asupra culturii scrise a disparut una din legile esentiale in raspindirea si autenticitatea informatiei, legea copyright-ului.Acum, cu un simplu click al mouse-ului putem copia de pe web ceea ce dorim, urmind ca apoi, samplind si reasezind modulurile de informatie (texte, fisiere de sunet, imagini,etc.) sa ne pretindem autori...Urmam, in logica neticii, rationamentul unui teoretician si critic al noilor media, Lev Manovich (profesor asistent la Departamentul de ArteVizuale al Universitatii din California) care sustine ca in cultura digitala actul creatiei a fost inlocuit de acela al selectiei (si re-asamblarii, as adauga).

Noua moralitate a informatiei, daca il ascultam si pe Roland Barthes (The Death of the Author, 1977)este inevitabil legata de pricipiul faptului ca "the text is a tissue of quotations drawn from the innumerable centers of culture". Cultura a asamblarii, asadar, a citarilor permanente fara precizarea, din pacate, a sursei, ceea ce ne transforma nu in autori, ci in pastisatori lipsiti de orice principii netice.

|n calitatea de cetateni virtuali, concomitent receptori si producatori de informatie, pentru a supravietui in jungla informationala, trebuie sa ne supunem unor principii etice minimale, care tin chiar de un anumit respect fata de autoritatea auctoriala si fata de nucleul de adevar a ceea ce comunicam. La fel cum respingem bauturile contrafacute, accepind doar "originea controlata" vom incepe sa selectam si informatia pe criterii de autenticitate si origine.

Domeniul nethos-ului se afla abia la inceput, ca posibila ramura a ceea ce incepe sa fie netologia. Noi tipuri de cunoastere, noi concepte carora trebuie sa li se spuna pe nume, noi categorii si noi moralitati. Noi directii de performare si noi paradisuri artificiale care trebuie numite pentru a exista. Desi poate grabit si expeditiv, autorul acestor rinduri incearca sa impuna forme pentru fonduri noi, cuvinte pentru idei noi, asteptind reactii, naturale, si virtualizari ale incercarilor sale.

Miron Ghiu

hoo

Cuprins

tot inainteee

inapoi

acasa

mai departe