 |
- L-a adus?
(Incerc sa fiu cât mai demn la telefon)
- L-a adus! L-a adus! Si se lanseaza în nenumarate explicatii de: unde l-a gasit, ce
reclama avea cât costa si alte asemenea "aventuri". Dar nu-l mai aud. Mor sa ma
arunc în primul autobus sa-l vad mai repede. Dar nu! Sunt sobru, strâng din dinti si
suier a indiferenta superioara:
- Cum e aplicatia? Si iar mi se
raspunde cu un suvoi de vorbe: ca are doua CD-uri, ca are o introducere de mori, ca se
pastreaza în mare personajele din episoadele anterioare, ca nici nu începi bine jocul si
nimeresti într-un puzzle...nu degeaba e joc de aventuri...
- Sunt usoare? Încep sa fiu ironic,
mda, si nu vreau asta, da' daca nu se lasa... Stiu eu cum îmi merg mie filamentele. Daca
omu' nu pricepe repede, de la juramintele ca ma abtin si pâna la primul luat peste picior
e numai un pas.
- Nu-s chiar asa usoare. Si sunt doua vresiuni...
- Doua versiuni?! Da' ce-i? Vine de la Microsoft?
- Nu, dom'le: una mai usoara si alta mai grea. Una cu mai multe puzzle-uri si alta cu mai
multe si mai grele.
- Presupun c-ai ales-o pe cea usoara. Mârâi cu speranta pierduta. L-a început...
- Lasa misto-ul. Citisem ca doar de esti ageamiu sadea merita s-o joci pe aia usoara, dar
de fapt e cam la fel. Acelasi puzzle îl poti rezolva identic si într-o parte si în
alta, numai ca în varianta "grea" e mai complex, cu mai multe detalii.
- Da' care-i poveste? Incepe sa ma prinda. Incepe sa ma prinda si eu asta nu vreau.
- Pai, Guybrush ajunge pân' la urma la Elaine omorând accidental oarecum pe LeChuk
(piratu') însa produce din pacate (pentru el) si un alt accident: o transforma pe Elaine
într-o statuie de aur. De aici pornesc buclucurile.
- Nu ma mir (acru).
 -
Finalul, spectaculos si prelungit dealtfel, e totusi ca poveste cam neîngrijit: la un
moment dat de exemplu LeChuk zice în treacat ca eroina l-a "dus" spunându-i ca
se duce sa-si pudreze nasul sî ca a sters-o astfel. Trebuie sa te multumesti cu asta.
- (Aoleo, l-a si terminat. Diplomatia mea dusa pe apa Sâmbetei...) Si ce-i asa
spectaculos în toata povestea asta? (în fond el a dat telefon sa ma anunte ca i l-a adus
cadou batrânu', macar cu aditionala ma aleg si eu...)
- Mori de invidie! (grrr) E bun, dom'le, n-am prins nici un bug pân-acu - desi influenta
de la Sierra se vede, macar ca trebuie sa prinzi licurici cu borcanu' (good old style), si
animatia face totti banii. Afara de asta tipii s-au straduit, saracii, cu vocile
personajelor o gramada si sunt foarte bine facute. Sa-l vezi pe cap de lamâie...
- (dudui de suparare) Pai, nu-l vad!
- Si cum vrei sa-l vezi daca ma tii în spirite la telefon
în loc sa vii sa-l jucam împreuna?
- Adica ma inviiiiiti?
- Adica vii?
- Sigur!!!
Râde de se îneaca.
- Bai, incoerenta, parc-ai fi mort de beat de când joci chestia asta. (Râd tragându-mi
tricoul peste receptor).
- Mort de beat ai zis? Mort de beat?!!!
- Da', dom'le, ce-am zis?
- Vino imediat aici si lasa-ma-n pace!
Of, mi-a trântit telefonul, dar ce mai conteaza. O sa vad Blestemul Insulei Maimutelor!!!
Da' ce-o fi cu "mort de beat"?
|
