In aceste MUD "sociale" personajele nu trebuiau sa se lupte intre ele, ci isi puteau crea din start "obiecte" ( simboluri, tehnic si social vorbind, determinind descrieri text care sa creeze iluzia lumilor dorite de personaje) si arii de actiune, noilor veniti li se punea la dispozitie o biblioteca de comenzi disponibile si un fisier- help. De ex, in Lambda Moo, exista un tutorial cu informatii tehnice referitoare la comenzi si cu regulile de baza( eticheta) referitoare la relationarile in cadrul acestui MUD.

Principala premisa pe care se bazeaza construirea personajului este totala libertate. Fantezia nu are limite, de aceea pesonajele, prin caracterizarile lor, imprima lumilor MUD o dimensiune de poveste, de basm multi-cultural, multi-spatial si multi-temporal. Dar notiunea de " basm" este folosita aici in sensul ei oniric, si nu al celui idilic, caci povestile devin citeodata negre. Libertatea poate fi luata in sensul ei absolut, depasind chiar si stadiul de " Dupa mine, potopul!" si ajungind la provocarea unor personalitati macabre, latente pina la un moment in cadrul eu-lui socializat si dezvaluite in mediul extrem de necoercitiv al Mudului.

O astfel de situatie este analizata in articolul A Rape in Cyberspace or How an Evil Clown, a Haitian Trickster Spirit, Two Wizards, and a Cast of Dozens Turned a Database Into a Society de Julian Dibbell descriind o agresare de gen sexual in spatiul virtual al Lambda Moo, tip de MUD orientat pe obiecte, baza de date construita in asa fel incit sa imprime o puternica senzatie de miscare in spatiu fizic, care de fapt nu exista decit ca un program pe un hard-disk, prin constructul in sine al spatiului, imaginat ca o succesiune de camere, prin care se poate naviga cu ajutorul unei simple comenzi, care, activata, determina raspunsul bazei de date prin schimbarea descrierii cu alta, corespunzatoare directiei alese de personaj. Personajele au o libertate de miscare in aceste spatii in functie si de comenzile emise de celelalte personaje. Exista si comenzi de anulare a dreptului de a intra intr-un anume spatiu privat. Insa, in cazul folosirii anumitor subprograme- in cazul Lambda Moo numite "voodoo doll", se pot imprima unor personaje comenzi pe care acestea nu le-au emis ele insele si pot fi fortate sa suporte consecintele acelor comenzi neemise de fapt de ele.
Pe baza acestui suport tehnic s-a comis ceea ce Dibbell l-a numit un viol in spatiu virtual: un personaj, mr. Bungle, construit deja printr-o descriere licentioasa(?), cu ajutorul unui "voodoo doll" a fortat alte doua personaje, unul de gen feminin - Starsinger, iar celalalt fara un gen declarat- Legba, sa il "serveasca sexual", adica sa citeasca, fara posibilitatea de a anula acele cuvinte, ceea ce el posta si descria ca fiind actiuni de natura sexuala in care ele erau victimele. Acest atac verbal a durat aproape o ora , cind alt personaj a intervenit si i-a "blocat puterile" mr. Bungle, anulind de fapt acel subprogram cu un altul. Totul de fapt s-a petrecut in acel spatiu construit de cuvinte, structura lui existind numai undeva in imaginatia userilor care se ascundeau in spatele personajelor. Nimeni nu a fost atins fizic, nu a fost lovit, totul s-a petrecut prin cuvinte, nimeni in viata reala nu ar putea fi acuzat de ceva. Mr. Bugle era personajul unui student care se logase de pe computerul unei universitati new-yorkeze. Dar cuvintele acelea, descriind actiuni care petrecute in viata reala l-ar fi pus pe acel mr. Bungle la zid, si asimilate fortat de celelalte personaje in spatele carora se aflau doua fiinte umane care ajunsesera sa se identifice intr-un fel cu ele, venind in acest spatiu al MUD ca intr-o alta casa a lor, acele cuvinte au durut. Forta lor a penetrat virtualul si s-au transformat in durere reala, in lacrimi, asa cum ii povestea lui Dibbell, mult dupa incident, studenta din Seattle care era in spatele personajului Legba.

Pina unde merge jocul? Cit din personaj a luat din umanitatea celui carei da viata? Cit reprezinta obsesiile lui, placerile ascunse, demonii adormiti in el? Cit de mult arata ce-ar fi putut fi el in real, daca nu ar fi avut poate acest fizic ingrat si psiihic chinuit care l-a determinat sa se refugieze in spatele cuvintelor in lumi virtuale?

PS. Mr. Bungled a fost anihilat din LambaMoo, in cadrul unui proces la care au participat 30 de personaje. I s-a dat dreptul sa se apere si la intrebarea " de ce?" raspunsul a fost : " I engaged in a bit of a psychological device(…)It was purely a sequence of events with no consequence on my RL existence" . El pur si simplu experimentase! Nu-i asa , doar dupa mine potopul?!


Bibliografie


Reid, Elizabeth. "Cultural Formations In text-Based Virtual Realities". University of Melbourne. January 1994. (Emr@ee.mu.oz.au)
Dibbell, Julian. "A Rape In Cyberspace". The Village Voice. December 21, 1993.

inapoi	acasa	mai departe